Marile conferințe interaliate privind organizarea posbelică a lumii

Referat
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2935
Mărime: 24.54KB (arhivat)
Publicat de: Ludovic-Iacov Stan
Puncte necesare: 6

Extras din referat

După 20 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, disputele neâncheiate au provocat declanşarea unui conflict mai amplu şi mai sângeros: Al Doilea Război Mondial. Războiul a început în 1939 în Europa, dar la sfârşitul său în 1945, se regăsea întreaga lume. Părţile în conflict erau puterile Axei (reprezentate în primul rând de Germania, Italia şi Japonia) şi Aliaţii (îndeosebi Franţa, Marea Britanie, Statele Unite şi Uniunea Sovietică).

Pe toată durata celui de-al Doilea Război Mondial au avut loc întruniri importante între capii guvernelor aliate. La aceste conferinţe s-au discutat planuri militare, dar şi proiecte referitoare la lumea postbelică. Repercursiunile politice ale celui de al Doilea Război Mondial au modificat întregul curs al istoriei omenirii din sec. XX. Una dintre urmări a fost extinderea dominanţei Uniunii Sovietice în ţările din Europa de Est, o altă consecinţă a fost deplasarea centrelor de putere din Vestul Europei către SUA şi Uniunea Sovietică. Antagonismul puternic manifestat între aceste două ţări şi aliaţii lor, cunoscut sub numele de Războiul Rece, avea să influenţeze, în următorii 50 de ani, evenimentele pe plan mondial.

Prologul celui de-al Doilea Război Mondial se joacă în Polonia, la data de 1 septembrie, la frontierele orientale, apoi urmând o lungă perioadă de inactivitate pe toate fronturile, în special pe frontul de pe Rin, principalul teatru de operaţiuni.

Marea Britanie şi Franţa declaraseră, ce-i drept, război Germaniei, dar armata franceză adoptase, potrivit indicaţiilor Consiliului militar interaliat, soluţia „războiului ciudat”, doar după câteva replici neesenţiale îndreptate împotriva Wehrmacht-ului la începutul lunii septembrie 1939.

La 10 mai 1940, pe când în Norvegia încă mai continuau luptele, Wehrmachtul a invadat Belgia, Olanda, Luxemburgul şi apoi Franţa ca apoi în iunie 1941 sa invadeze Uniunea Sovietică. Aşadar până în anul 1942 Germania nazistă obţine o serie de succese militare.

La sfârşitul lui decembrie 1941 era deja evident că Hitler şi aliaţii săi japonezi nu puteau câştiga războiul. La sfârşitul verii lui 1942, după dezastrul japonez din Midway şi epuizarea ofensivei în Volga şi Caucaz lui Hitler, era deasemenea că Axa nu va reuşi nici măcar un rezultat egal. Luna de cumpănă a fost noiembrie 1942, lună în care la data de 2 britanicii au început bătălia decisivă de la Alamein, pentru a elibera Africa de Nord şi Mediterana, urmată de debarcările anglo-americane în Maroc şi Algeria şase zile mai târziu.

Bătălia pentru Stalingrad, soldată cu înfrângerea germanilor, a avut o importanţă deosebită în desfăşurarea războiului. Raportul de forţe s-a schimbat în avantajul Uniunii Sovietice, iniţiativa strategică a fost cucerită de comandamentul sovietic. Se poate afirma că Stalingradul marchează o cotitură radicală şi în acelaşi timp începutul sfîrşitului pentru Axă.

La începutul verii 1943, germanii vor încerca o ultimă ofensivă în regiunea Kursk, dar această bătălie se întoarce în favoarea sovieticilor. După aceea, treptat, cu ajutorul tacticii de învăluire, urmează recucerirea Crimeii, Ucrainei şi Bielorusiei. Kievul este recucerit în noiembrie 1943, iar Leningradul care a rezistat eroic asediului şi a pierdut un milion de locuitori este şi el eliberat. La începutul lui 1944, frontul din 1941 este aproape restabilit.

Pe 6 iunie 1944, numeroase trupe anglo-americane debarcă pe coastele normande şi reuşesc să creeze aici un cap de pod. Pe 25 august, Parisul, unde cu câteva zile înainte „Forţele franceze din interior” declanşaseră o revoltă, este eliberat de blindatele generalului Leclerc. În acest timp, pe 15 august, o a doua debarcare a Aliaţilor are loc în Provence. Pe 12 septembrie , armatele venite din sud şi din nord fac joncţiunea în Burgundia, iar în noiembrie, teritoriul francez este eliberat în întregime.

În cursul toamnei lui 1944, Armata Roşie a ocupat teritoriile din Estul şi Nordul Europei, transformate în sateliţi ai reichului: Finlanda, România, Bulgaria, Ungaria oblingându-le să încheie armistiţiu.

În decembrie 1944, blindatele ruseşti ajung la porţile Varşoviei, în timp ce Aliaţii occidentali ajung pe malurile Rinului. Hitler însă nu se declară învins. El îşi aruncă ultimele resurse în bătălie, ajungând să mobilizeze bătrânii şi adolescenţii.

Ceea ce mai rămâne din marele Reich hitlerist se prăbuşeşte în câteva luni. În martie, anglo-americanii trec Rinul şi se îndreaptă către Elba unde ajung pe 22 aprilie. La Est, armata Roşie ocupă Viena (13 aprilie) şi trec Oderul. Pe 25 aprilie, în urma unor lupte crâncene, Berlinul este încercuit, iar joncţiunea dintre ruşi şi armatele Aliaţilor occidentali se realizează pe Elba. Coşmarul ia sfârşit pe 7 şi 8 mai când germanii semnează la Reims şi la Berlin unde se aflau cartierele generale ale lui Eisenhower şi Jukov, capitularea necondiţionată.

Bibliografie

1)***, Enciclopedia Universală Britannica, vol XIII, Bucureşti, Ed. Litera, 2010.

2) Anatol, Petrencu, Istoria Universală. Epoca contemporană 1939-1995, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2010.

3) Berstein, Serge, Milza, Pierre, Istoria Europei, vol V, Secolul XX(din 1919 până în zilele noastre), Iaşi, Institutul European, 1998.

4) Buşe, Constantin, Vianu, Alexandru, coord, Istorie Universală. Epoca contemporană, vol. I, Bucureşti, 1975.

5) Gaillard, Jean-Michel, Rowley, Anthony, Istoria continentului european de la 1850 până la sfârşitul secolului al XX-lea, Bucureşti, Ed. Cartier, 2000.

6) Johnson, Paul, O istorie a lumii moderne, 1920-2000, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2000.

7) Judt, Tony, Epoca postbelică. O istorie a Europei de după 1945, Iaşi, Ed. Polirom, 2008.

8) Lache, Elena, Statutul internaţional al României de la război la pace 1939-1947, Bucureşti, Ed. Militară, 2010.

9) Loghin, Leonida, Mari conferinţe internaţionale (1939-1945), Bucureşti, Ed. Politică, 1989.

10) Zamfir, Zorin, Istoria universală contemporană, Bucureşti, Ed. Oscar Print, 1999.

Preview document

Marile conferințe interaliate privind organizarea posbelică a lumii - Pagina 1
Marile conferințe interaliate privind organizarea posbelică a lumii - Pagina 2
Marile conferințe interaliate privind organizarea posbelică a lumii - Pagina 3
Marile conferințe interaliate privind organizarea posbelică a lumii - Pagina 4
Marile conferințe interaliate privind organizarea posbelică a lumii - Pagina 5
Marile conferințe interaliate privind organizarea posbelică a lumii - Pagina 6
Marile conferințe interaliate privind organizarea posbelică a lumii - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Marile conferinte interaliate privind organizarea posbelica a lumii.docx

Alții au mai descărcat și

Dinastia Tudorilor

In secolul XVI un rege sarac ar fi însemnat un rege slab, un rege fara putere asupra parlamentului si nobilimii. Henric al -VII-lea este primul...

Despre Democrațiile Particulare

Are o însemnatate simbolica faptul ca Journal of Democracy – forul numarul unu al teoriei tranzitiei democratice – publica în primul sau numar pe...

Caracterizare generală a epocii elenistice

Termenul elenistic a fost folosit mai intai pentru a desemna limba greaca, pentru ca in secolul al XIX-lea termenul sa desemneze perioada istorica...

Ai nevoie de altceva?