Războaiele iugoslave

R.S.F. Iugoslavia :

- teritoriu care se întindea din Europa Centrală până în Balcani

- o regiune cu o istorie de conflicte etnice.

- conglomerare a şase republici regionale şi două provincii autonome

- opt unităţi federale

- şase republici: Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru,

Serbia, Macedonia

- două provincii autonome ale Serbiei: Kosovo şi Voivodina.

Repartizarea geografică a grupurilor etnice, din care a fost compusă Iugoslavia, a

fost astfel încât fiecare naţiune să posede o populaţie care trăieste în toate cele şase

republici.

Iugoslavia a fost declarata o ţară cu şapte frontiere, şase republici,

cinci naţionalităţi, patru limbi, trei religii, două alfabete, şi un şef.

Iugoslavia a existat în cadrul frontierelor stabilite în 1945 cu toate

republicile fondatoare vreme de numai 46 de ani.

Cauzele destrămării Iugoslaviei:

- se regăsesc şi în cazurile republicilor separatiste din arealul fostei URSS

(Cecenia, Abkhazia, Oseţia de Nord şi de Sud, Karabah).

- au rădăcinile seculare într-un anume tip de experienţă negativă a trecutului,

- legate de matricea identitară diferită a etniilor componente, asimilarea

forţată, discriminarea naţională şi religioasă, asuprirea coloniala.

B).Alta viziune.

Adevaratul motiv al dezmembrarii Iugoslaviei? In 2000, Departamentul de

Stat American, in colaborare cu American Enterprise Institute (AEI) au tinut o

conferinta in Slovacia pe tema integrarii euro-atlantice. Printre participanti, lideri ai

multor state si diverse oficialitati de prim rang. O nota de corespondenta dintre un

politician german si cancelarul german a dezvaluit adevaratul motiv al campaniei

NATO din Kosovo. Nu a fost pentru impiedicare niciunui genocid, nici pentru

emanciparea vreunei minoritati oprimate, ci pentru largirea NATO ca opozitie fata

de Rusia, precum si motivul incontestabil al prezentei trupelor NATO in regiune,

prezenta justificata de ei prin “instabilitatea” zonei.

Asadar motiv de natura imperialista, concretizat prin activitati criminale.

2. Prezentare generala.

Războaiele iugoslave au fost descrise ca fiind conflicte etnice între cetăţenii

din fosta Iugoslavie, mai ales dintre sârbi pe de o parte şi croaţii, bosniacii şi

albanezii pe de alta; de asemenea şi dintre bosniacii şi croaţii din Bosnia şi

Herţegovina şi macedonenii şi albanezii din Macedonia.

Războaiele iugoslave pot fi împărţite în două grupuri din diferite conflicte:

A). Războaiele destrămării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:

1.Războiul din Slovenia (Razboiul de zece zile) (1991)

2.Războiul Croat de Independenţă (1991-1995)

3.Războiul Bosniac (1992-1995)

- Bombardarea NATO în Bosnia şi Herţegovina (1995)

B). Războaiele din zonele populate de albanezi:

1. Războiul din Kosovo (1998 - 1999)

-Bombardarea NATO în R.F. Iugoslavia (1999)

2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001)

3. Conflictul din Macedonia (2001)

A).Războaiele din perioada destrămării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:

In anii premergatori razboaielor iugoslave, relatiile intre republicile

componente ale R.S.F. Iugoslavia au inceput sa se deterioreze.

- Slovenia si Croatia si-au dorit autonomie mai mare in interiorul confederatiei

- Serbia incerca sa sustina autoritratea federala.

Presedentia Federala consta in reprezentanti ai celor 6 republici si ale celor 2

Provincii, precum si ai JNA (Armata Iugoslva Populara). Puterea comunista era

divizata catre toate republicile si in intrega lor structura.

Prabusirea finala a avut loc odata cu cel de-al 14 - lea Congres Al Partidului

Comunist cand delegatii croati si sloveni au plecat protestand impotriva majoritatii

pro integrare cand Congresul le-a respins amendamentele.