Capitalismul și dușmanii săi - Ludwig von Mises

Ludwig von Mises (29 septembrie 1881 – 10 octombrie 1973) este reprezentantul cel mai de seama al Scolii austriece de drept si economie. În opera lui Mises, liberalismul isi gaseste o fundamentare a carei coerenta si rigoare intelectuala sunt greu egalabile.

Cartea „Capitalismul si dusmanii sai”, reprezinta in scris conferintele rostite in 1958 de Mises in fata catorva sute de studenti argentinieni. Acesta le-a vorbit despre capitalism, socialism, interventionism, comunism, fascism, politici economice si pericolul dictaturii, iar lectiile au fost inregistrate si transcrise de un secretar, al carui manuscris dactilografiat a fost gasit printre documentele postume ale autorului de catre sotia sa, care a insistat in publicarea acestui volum informational.Cartea a fost publicata in 1979.

Capitalismul

Inca de la inceputul cartii autorul isi exprima parerile liber fara a fii constrans de rigorile si normele perioadei. Conform teoriei sale capitalismul era cea mai buna metoda de dezvoltare pentru societate, doar printr-o piata libera unde oferta si cerera se intalnesc si se confrunta direct putem crea un echilibru. Cartea incepe cu o comparate intre asa numitii „regi” ai industriei, ciocolatei sau bumbacului si adevaratele capete incoronate, adevaratii purtatorii de sange nobil, cei care au dobandit rangul prin vointa divina, prin nastere si nu

l-au castigat de-a lungul vietii. Principala diferenta intre aceste doua categorii este ca regii industriei, regii moderni trebuie sa asigure bunastarea consumatorilor pentru a nu-si pierde regatul, acesta lucreaza pentru a-si satisface supusii, in timp ce regii clasici domnesc peste teritoriile cucerite, dau ordine supusilor si nu au nici o dorinta de a-i satisface.

Capitalismul modern a aparut in forma sa incipienta in secolul XVIII-lea cand in Tarile de Jos si in Anglia au aparut si s-au inmultit peste poate proletarii, oameni pe care guvernantii nu puteau decat sa-i trimita in azile pentru saraci sau ateliere de binefacere. Tocmai din acesta clasa joasa a aparut capitalismul, acesti au inceput sa isi deschida mici ateliere si manufacturi unde puteau produce bunuri de larg consum, mult mai ieftine. Diferenta dintre ceea ce se producea pana ataunci, si era strict pentru clasele superioare, bunuri de lux, exclusiviste, si ceea ce produceau acesti inovatori, bunuri pentru consumul tuturor, a dat startul productiei de masa.

In capitalismul modern marile firme produc aproape exclusiv pentru a satisface dorintele maselor, astfel consumatorii produselor sunt in general chiar angajatii care lucreaza la productia lor. Ideea ca marile companii au o putere enorma este totusi gresita, deoarece indiferent de marimea lor acestea depind in intregime de consumatori, chiar si cea mai mare companie isi pierde statutul, averea si influenta daca clientii sai nu mai sunt multumiti si inceteaza sa-i mia caute produsele. Competitia este benefiica dezvoltarii, dar libertatea de a intra in competitie nu inseamna sa imiti ce au facut predecesorii tai, ci sa gasesti o noua cale, mai usoara, mai ieftina, mai buna de a face acelasi lucru, de a le face concurenta.

Antipatii fata de capitalism au aparut imediat din partea aristocratiei, care era nevoita sa mareasca salariile celor care munceau pamantul. Cu toate acestea insa statul a gasit o solutie, sistemul s-a numit „Speenhamland” si aferea celor care aveau un salariu mai mic decat salariul minim stabilit, diferenta pana la acesta, astfel ca oamenii sa nu fie toti tentati de salariile din industrie si sa ramana si in agricultura, fara ai obliga pe aristocrati sa-i plateasca mai bine. Desi situatia populati Anglii era una dezastroasa, intre anii 1760-1830, perioada numita Revolutia Industriala, populatia acesteia s-a dublat, fapt ce atesta ca desii criticat acest sistem a dat roade si a salvat vieti ce erau condamnate la foamete

Karl Marx, principalul oponent al acestui sistem, cel care i-a dat si numele isi sustinea teza pornind de la ideea ca daca marim salariile oamenii vor facemai multi copii, iar acesti copii cand vor ajumge in campul muncii vor avea prea putine locuri de munca pentru prea multi oameni, ceea ce va duce la o scadere drastica a salarilor, dar aceasta ideea este bazeaza pe o imagine folosita de biologi pentru a studia animalele. Omul spre deosebire de animal are si alte dorinte inafara de hrana si reproducere, astfel prin cresterea salariilor va creste si nivelul de trai, iar asta se vede facnd o diferenta intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare.

„Prosperitatea unei tari este direct proportionala cu volumul de capital investit pe individ”, este ceea ce Mises spune ca face diferenta intre USA SI India, amandoua investesc, dar investitia trebuie sa fie proportinala cu populatia. In economie nu exista miracole, doar politici economice sanatoase, fapt dovedit si de Germania, tara distrusa in al 2-lea razboi mondial, dar care cu ajutorul principiilor economiei libere de piata si a metodelor capitalismului a reusit sa se redreseze.