Declinul cererii pentru transportul feroviar de către călători

Introducere

Sectorul feroviar de transport de călători prezintă o importanță deosebită pentru funcționarea economiei în ansamblu, cu impact direct și semnificativ asupra călătorilor. Ca și în cazul altor domenii de activitate, după aderarea României la Uniunea Europeană, transportul feroviar de călători nu mai poate fi analizat într-un context separat, fiind necesară o abordare mult mai complexă, determinată de integrarea în spațiul feroviar unic.

În acest sens, este important să înțelegem evoluțiile și experiențele celorlalte state membre, precum și măsurile ce urmăresc dezvoltarea acestui domeniu de activitate, în conformitate cu politicile adoptate de organismele europene abilitate. Deși ultimii ani au adus transformări importante pentru sistemul de transport feroviar din România printr-o serie de restructurări, inclusiv prin procesul de liberalizare a pieței, nu poate fi omisă din vedere situația dificilă a infrastructurii de cale ferată, aflată într-o continuă degradare, care a condus la pierderi importante în domeniu, situând România pe o poziție mai puțin favorabilă în raport cu multe alte state de pe continent. La peste 17 ani de la restructurarea din 1998, căile ferate din România se află în fața unor provocări, determinate de necesitatea integrării în spațiul feroviar european.

De asemenea, la zece ani de la aderare, se pune în discuție, tot mai acut, necesitatea valorificării oportunităților oferite de calitatea de membru al Uniunii Europene, orice ezitări în această privință urmând să întârzie semnificativ capacitatea pieței feroviare din România de a micșora decalajele majore existente. Așa cum bine se cunoaște, transportul feroviar reprezintă un mod de transport mai curat și mai puțin poluant întrucât produce mult mai puține emisii de dioxid de carbon față de transportul rutier, dar și mai eficient și mai sigur, cu o rată a accidentelor considerabil mai scăzută. În acest context, promovarea transportului feroviar de călători a devenit o prioritate în cadrul politicilor Uniunii Europene.

Studiul își propune, astfel, o analiză detaliată a celor mai importante probleme cu care se confruntă piața de transport feroviar de călători din România, abordând aspecte referitoare la: -evoluția pieței transportului feroviar de călători în România;

-accesul la infrastructura feroviară pentru întreprinderile feroviare de transport de călători;

-starea actuală și structura pieței

- întreprinderile de transport feroviar de călători din România;

-indicatori de volum și de eficiență;

-indicatori de calitate

-gradul de mulțumire al călătorilor cu trenul în România.

Capitolul 1

Cererea pentru transportul feroviar de călători este influențată de o multitudine de factori. Aceștia pot fi grupați în două mari categorii:

a) factori endogeni sistemului feroviar, care țin fie de infrastructura feroviară, fie de modul în care operatorii de trasport gestionează serviciile oferite, precum: densitatea rețelei de cale ferată, conectivitatea, calitatea serviciilor de transport, politica de preț, etc.

Densitatea rețelei de cale ferată, calculată ca raport între lungimea căilor ferate și suprafața unei țări, este unul din factorii endogeni determinanți pentru cererea de transport feroviar de călători. Situația acestui indicator este neuniformă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, înregistrând valori cuprinse între 17,5 km/100km2 (în Finlanda) și 119,8 km/100km2 (în Republica Cehă).

Cu o densitate a liniilor de cale ferată la nivel național, de 45 km/1.000km2 , România se află sub media europeană de 54 km/1.000 km2 și la distanță mare de două țări foste comuniste și anume, Cehia, cu 120 km/1000km2 , respectiv Ungaria, cu 85 km/1000km2 .

b) factori exogeni, de natură demografică (numărul de locuitori, gradul de ocupare a forței de muncă, nivelul veniturilor, structura pe vârste etc.), activitatea comercială (numărul de locuri de muncă, intensitatea activității de turism etc.), preferința populației pentru o anumită modalitate de transport etc. Din punct de vedere demografic, cu 536 locuitori la un km de cale ferată, România, se situează, de asemenea, sub Cehia, cu 908 locuitori/km și Ungaria, cu 816 locuitori/km de cale ferată.

Toate aceste elemente de natură demografică, geografică și economică reflectă sensibilitatea cererii de transport feroviar de călători la anumite evoluții economice, la implementarea diferitelor politici și proiecte publice, evidențiind, astfel, necesitatea unei perspective de ansamblu în evaluarea problemelor cu care se confruntă, în prezent, acest sector și în construirea strategiilor de reformare. Dinamica transportului feroviar de călători și a transportului terestru, în ansamblu, relativ la evoluția economiei evidențiază manifestarea unor tendințe diferite în Uniunea Europeană.

Astfel, la nivelul transportului terestru, în ansamblu, creșterea numărului de călători-km a fost mai lentă decât cea a produsului intern brut, această evoluție fiind în concordanță cu obiectivul comunitar de decuplare a transportului de călători de evoluția economică, obiectiv bazat, cu precădere, pe considerente ce țin de protejarea mediului. În schimb, la nivelul transportului feroviar de călători, o variantă mai puțin poluantă relativ la alte modalități de transport, tendința din ultimii ani este inversă, respectiv de creștere mai rapidă a cererii relativ la PIB.