Rolul Băncii Naționale a României

I. ROLUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

ÎN PROCESUL DE PREGĂTIRE PENTRU ADERAREA LA

UNIUNEA EUROPEANĂ

I.1. PROCESUL DE PREGĂTIRE PENTRU ADERAREA LA UE

Strategia de extindere a Uniuniăi Europene (UE) urmăreşte integrarea noilor membri în paralel cu armonizarea obiectivelor de politică internă şi externă ale tuturor statelor membre, prin respectarea şi aplicarea consecventă a unor principii fundamentale comune. Asumarea în totalitate a acestor principii de către România fundamentează candidatura sa la statutul de membru al UE.

Dobândirea acestui statut într-un orizont de timp cât mai apropiat a constituit şi constituie o prioritate a politicii autorităţilor române. Abordarea pragmatică a procesului de integrare a României în UE presupune îndeplinirea obiectivelor şi priorităţilor prevăzute în Programul Naţional de Aderare a României la UE (PNAR), nu numai ca premise ale integrării, dar mai ales ca deziderate naţionale. În cadrul oferit de PNAR, reducerea fermă a inflaţiei, asigurarea unei poziţii externe sustenabile, menţinerea sub control a deficitului bugetar, îmbunătăţirea stabilităţii sistemului bancar şi reforma acestuia reprezintă priorităţi ale Programului de guvernare pentru perioada 2001-2004.

I. 2 DEFINIREA ROLULUI B.N.R. ÎN PROCESUL DE PREGĂTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Conform obiectivelor urmărite în domeniul integrării europene, Banca Naţională a României a acţionat în concordanţă cu demersurile susţinute ale României privind ajustarea - instituţională, structurală şi operaţională - a economiei româneşti la cerinţele comunitare. BNR a continuat să acorde o atenţie deosebită reformei sistemului bancar şi accelerării procesului de integrare financiară, în conformitate cu normele şi principiile aflate la baza politicilor europene.

Astfel, obiectivele majore urmărite de BNR sunt:

- respectarea angajamentelor asumate faţă de UE;

- perfecţionarea mecanismului instituţional intern pentru o pregătire mai eficientă a procesului de integrare şi de negocieri, pe domeniile specifice sistemului bancar.

Respectarea angajamentelor asumate prin documentele oficiale de poziţie necesită elaborarea şi implementarea de către BNR a unor strategii specifice domeniului financiar-bancar.

Aceste strategii corespund următoarelor trei capitole ale acquis-ului comun itar:

Capitolul 3 - "Libera circulaţie a serviciilor",

Capitolul 4 - "Libera circulaţie a capitalurilor"

Capitolul 11 - "Uniunea Economică şi Monetară".

Pentru realizarea efectivă a preluării acquis-ului comunitar, BNR a acţionat concomitent în două direcţii:

- armonizarea legislaţiei bancare româneşti cu cea comunitară;

- întărirea capacităţii administrative a BNR.

Preocuparea permanentă a BNR pentru întărirea capacităţii sale instituţionale s-a concretizat, pe de o parte, în eficientizarea activităţii de supraveghere bancară, iar pe de altă parte, în întărirea cadrului legislativ şi de reglementare pentru sectorul bancar.

Al doilea obiectiv urmărit de Banca Naţională a României, perfecţionarea mecanismului instituţional intern, s-a concretizat începând cu anul 2001 în crearea premiselor pentru înfiinţarea unui nou departament, respectiv Direcţia Integrare Europeană şi Relaţii Externe* , pe nucleul fostului serviciu cu atribuţii în acest domeniu. Noua direcţie este coordonată de domnul viceguvernator Cristian Popa.

BNR şi-a propus prin aceasta să obţină atât o coordonare mai eficientă şi mai transparentă a procesului de preluare a acquis-ului comunitar în domeniile de activitate specifice băncii centrale, cât şi centralizarea operaţiunilor de monitorizare a angajamentelor asumate de BNR prin documentele de poziţie ale celor trei capitole amintite anterior.

I.3 STRATEGII ŞI DOCUMENTE ELABORATE DE B.N.R. ÎN PROCESUL DE PREGĂTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Concomitent, BNR acordă o importanţă deosebită tuturor documentelor necesare procesului de aderare. Astfel, BNR participă direct şi nemijlocit, în strânsă colaborare cu Ministerul Integrării Europene, Comisia Naţională pentru Prognoză şi Ministerul Finanţelor Publice, la elaborarea secţiunilor corespunzătoare politicii monetare şi de curs de schimb, echilibrului extern, activităţii de reglementare, autorizare şi supraveghere prudenţială a instituţiilor de credit, de promovare şi monitorizare a bunei funcţionări a sistemelor de plăţi din următoarele documente cu caracter naţional:

a. Raportul asupra progreselor înregistrate în pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pentru Comisia Europeană, acest document este o sursă extrem de importantă de evaluare periodică a gradului de pregătire a României pentru aderarea la UE şi a progreselor realizate în acest sens.

b. Programul Economic de Preaderare (PEP), ca instrument principal de participare la procedurile de coordonare a politicilor comunitare, înainte de aderare. Prin intermediul PEP, România îşi asumă continuarea proceselor de transformare a economiei în vederea realizării criteriilor economice de la Copenhaga.

c. Documentele prezentate de România la reuniunea Comitetului de Asociere România – UE:

- Subcomitetului nr. 2 UE - România (Piaţa internă);

- Subcomitetului nr. 4 UE - România (Aspecte economice şi monetare, circulaţia capitalurilor şi statistica).

Cu ocazia acestor reuniuni se examinează periodic stadiul implementării obligaţiilor asumate de România; de asemenea, aceste organisme reprezintă, conform prevederilor Acordului European, puncte de contact permanent între CE şi instituţiile româneşti implicate în procesul de aderare.

d. Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană.

În ceea ce priveşte priorităţile pe termen scurt şi mediu ale Băncii Naţionale a României referitoare la politica de integrare europeană, acestea sunt stabilite prin Programul Naţional de Aderare a României la UE.

În mod concret, aceste obiective se referă la:

- perfecţionarea instrumentelor de politică monetară şi armonizarea lor cu cele ale Băncii Centrale Europene;

- remonetizarea economiei naţionale în paralel cu reducerea continuă a inflaţiei;

- întărirea capacităţii instituţionale a băncii centrale;

- consolidarea capacităţii sale de supraveghere şi eficientizarea activităţii de supraveghere;

- dezvoltarea sistemului de plăţi;

- continuarea armonizării legislative în domeniul bancar.

Măsurile şi acţiunile realizate până în prezent sunt parte integrantă din acest amplu program, urmărind continuitatea şi compatibilitatea cu obiectivele din anii precedenţi.