Analiza romanului non-fictional Cu sânge rece a lui Truman Capote din prisma caracteristicilor specifice romanului și reportajului

Anul 1966 a reprezentat momentul de debut al romanului non-fictional, primul care a scris o astfel de lucrare fiind jurnalistul Truman Capote. Modalitatea de redare a subiectului, tehnicile utilizate atat in depistarea detaliilor, cat si in redactare, timpul acordat cercetarii, toate acestea contribuie la reportajul metamorfozat in roman sub numele de “Cu sange rece”.

Subiectul lucrarii a fost ales in functie de perisabilitatea sa in timp si autenticitate; astfel ca, in momentul in care Capote a citit in ziarul New York Times despre multipla crima infaptuita intr-un oras din Texas a fost convins ca acea stire se preteaza cel mai bine pentru viitoarea sa carte. In acest sens, reporterul se deplaseaza la fata locului, iar cu ajutorul numeroaselor informatii obtinute creeaza una din cele mai complexe lucrari de acest gen.

Analiza romanului prin prisma modalitatilor de realizare

In ciuda faptului ca nu auzisem niciodata de filmul “Cu sange rece”, daramite de carte, interesul mi-a fost surescitat, si poate mai mult de atat, am fost intrigata. Nu imi puteam explica cum ar putea cineva sa imbine elemente specifice romanului cu cele de reportaj, iar in final sa rezulte un “amestec” extrem de veridic. Astfel ca, m-am decis sa trec la fapte si sa citesc romanul, doar doar voi gasi ceva de obiectat.

Citind primele pagini ale cartii aveam impresia ca nimic nu imi este nou: actiunea e localizata spatial si temporal, personajele ii sunt prezentate cititorului atat direct, cat si indirect, iar viata locuitorilor din satul Holcomb pare a se desfasura dupa ritmul propriu si relaxat. “Tipul de roman clasic”, mi-am zis, dar asa a reusit Capote sa ma pacaleasca, sa ma faca sa cred ca nimic din ce spune in prefata cartii nu e adevarat, ca totul e doar un rod al imaginatiei sale bogate si nu o intamplare reala. Mai surprinzator de atat e faptul ca la finalul romanului am ramas cu aceeasi impresie, “ambalata” doar intr-un alt context. De la pura curiozitate am trecut la nemarginita stima. Totul doar pentru ca acest roman gazduieste ceva surprinzator: “fictiune” si verosimilitate. In acest mod autorul se adreseaza atat cititorului obisnuit pentru care nu conteaza prea mult stilul, maniera, ci doar povestea, cat si acelei persoane care vrea sa ii fie “alimentata” dorinta de cunoastere a unor evenimente reale, de descriere a contextului, de analiza a personajelor si nu a faptelor. Tot in virtutea acestei dualitati, am putut observa pe parcursul lucrarii oscilatia intre cele doua stiluri care il formeaza- de roman si de reportaj.

Elemente specifice romanului

Am ales sa incep prin a reliefa elementele specifice romanului, deoarece am dorit sa mentin o paralela intre analiza mea si modul in care e prezentata actiunea de autor. Capote isi incepe lucrarea oferind cititorului detalii “decorative”, daca pot spune asa. El localizeaza satul in care are loc actiunea, descrie personajele principale si viata lor, creeaza atmosfera. Acest lucru ma duce inevitabil cu gandul la structura clasica a romanului, care mi se si confirma pe parcurs. Redarea prin prisma: incipit, intriga, desfasurarea actiunii, punct culminant, deznodamant, este cea mai potrivita pentru intamplarile vizate. Subiectul romanului (asasinarea unei familii de fermieri americani de catre doi tineri intr-o maniera brutala, pe motivul jafului) e perfect conturat pe structura mai sus precizata. Astfel ca, in incipit e prezentata familia Clutter, detaliindu-se varste, ocupatii, pasiuni. Intriga e reprezentata de planul celor doi prieteni si fosti puscariasi (Dick Hickock si Perry Smith) de a jefui ferma River Valley, proprietatea lui Herbert William Clutter. Desfasurarea actiunii surprinde numeroasele pregatiri pe care cei doi le fac in vederea realizarii obiectivului lor, urmand ca punctul culminant sa fie reprezentat de scenele in care se infaptuieste crima multipla. Deznodamantul e infatisat printr-o succesiune de evenimente: prinderea celor doi criminali, interogatoriile la care au fost supusi, procesele lor si in final spanzurarea lor ca urmare a sentintei date-pedeapsa capitala.