Demasificare și Profesionalism în Mass-Media din România Post-Decembrista

De-a lungul secolului XX jurnalismul si-a conturat cu tot mai multa fermitate granitele domeniului de activitate. Acest proces este departe de a se fi încheiat, deoarece:

1. aparitia si dezvoltarea unor noi tehnologii a condus la aparitia de noi media, de noi produse de presa si, deci, de noi roluri si tipologii de presa.

2. exigentele publicului au impus o diversificare constanta a materialelor, fie ca sunt centrate pe informatie, pe divertisment sau pe documentare, fapt ce a largit sfera de actiune a jurnalistilor.

3. preocuparea pentru conturarea stricta a câmpului profesional a determinat, din partea jurnalistilor, apropierea de alte domenii, atragând oameni de formatii academice sau non-academice diverse, cu filosofii de viata si interese variate, ceea ce a contribuit la popularea breslei jurnalistilor cu o mare varietate de tipuri umane si profesionale.

Procesul de profesionalizare care marcheaza evolutia moderna a jurnalismului conduce la pozitionarea sociala a jurnalistilor în sfera elitelor, adica a segmentelor dominante ale unei formatiuni sociale, care exercita o functie de conducere în plan cultural si social, în virtutea unei excelente asumate, prezentata ca apartinând exclusiv acelui segment. Excelenta proclamata de o elita se plaseaza îndeosebi în sfera activitatilor intelectuale creative, artistice.

Într-o maniera sintetica, putem defini trecerea de la totalitarism la democratie prin înlocuirea presupozitiilor ontologice (materia, ca sursa a performantei umane), gnoseologia (cunoasterea ca reflex al realitatii obiective), antropologia (specificitatea umana limitata la munca, mai ales cea manuala si politica) – cu noile concepte de:

Ø Schimbare sociala

Ø Reforma (democratizare si economie de piata)

Ø Autonomie