Interpretarea rezultatelor măsurătorilor de presiune a sângelui și trasarea curbei de calibrare a traductorului de presiune

1. Generalitǎți

Presiunea arterială (PA) reprezintă forţa exercitată de sângele circulant pe unitatea de suprafaţă a peretelui vascular.

Valoarea de referinţă este presiunea atmosferică. De aceea, pentru arterele superficiale (ex. brahială), presiunea arterială reprezintă în valoare absolută, diferenţa de presiune transmurală. Aceasta este echilibrată de tensiunea care ia naştere în peretele vascular,

relaţia dintre ele fiind descrisă de legea lui Laplace. Incorect, termenul de tensiune arterială este folosit adesea cu sensul de presiune arterială.

2. Parametrii tensiunii arteriale

- PA sistolică (maximă) este cea mai mare valoare în cadrul unui ciclu cardiac, corespunzând sistolei ventriculare. Depinde de forţa de contracţie şi volumul bătaie al vetriculului stâng. Valoarea optimă: 120 mmHg.

- PA diastolică (minimă) este cea mai mică valoare în cadrul unui ciclu cardiac, corespunzând sfârşitului diastolei ventriculare. Depinde de rezistenţa periferică opusă de sistemul arterial. Valoarea optimă: 80 mmHg.

- PA medie (efectivă) înlocuieşte valorile instantanee (sistolică şi diastolică) cu o valoare unică, la care s-ar realiza acelaşi debit circulator în condiţiile în care curgerea ar fi continuă şi nu pulsatilă.

- PA diferenţială (presiunea pulsului) dată de diferenţa dintre PA sistolică şi PA diastolică. Modificările ei caracterizează 2 tipuri de curbe presionale: divergentă: creşte PA sistolică, scade PA diastolică. convergentă: scade PA sistolică, creşte PA diastolică.

- Hipertensiunea arterială (HTA) este definită de creşterea persistentă a valorilor presionale.

TAs Tad Interpretare

Sub 120 Sub 80 Optim

120-130 80-85 Normal

130-140 85-90 Normal inalta

140-160 90-100 HTA stadiul 1

160-180 100-110 HTA stadiul 2

Peste 180 Peste 110 HTA stadiul 3

Valori ale tipurilor de tensiuni

3. Metode de mǎsurare a tensiunii arteriale

- Metode directe (sângerânde) realizate prin introducerea unui cateter în arteră şi conectarea lui la un sistem de măsurare şi înregistrare a presiunii (Figura nr. 55). Detalii asupra acestei metode au fost prezentate la capitolul referitor la cateterismul cardiac.

- Metode indirecte (nesângerânde), bazate pe principiul comprimării unei artere mari cu ajutorul unei manşete pneumatice în care se realizează o presiune măsurabilă (Figura nr. 1). Valorile presiunii intra-arteriale se apreciază prin diverse metode, comparativ cu presiunea cunoscută din manşetă.

Fig. 1. Principiul metodelor neinvazive de măsurare a presiunii arteriale. Pa reprezintă presiunea din arteră, Ps fiind valoarea sistolică (maximă), Pd valoarea diastolică (minimă), iar Pbr reprezintă presiunea din manşeta înfăşurată în jurul braţului.

- Metoda palpatorie (Riva Rocci) măsoară numai presiunea sistolică, prin perceperea primei pulsaţii a arterei radiale la decomprimarea lentă a manşetei aplicate în jurul braţului (Figura nr. 2A).

- Metoda ascultatorie (Korotkoff) prin perceperea cu stetoscopul plasat în plica cotului, a zgomotelor care apar la decomprimarea lentă a manşetei, datorită circulaţiei turbulente (Figura nr. 2B).

Tehnica de măsurare este următoarea:

- se aplică manşeta aparatului în jurul braţului, astfel ca marginea ei inferioară să se plaseze la 2-3 cm deasupra plicii cotului. Lăţimea manşetei trebuie să fie de cel puţin 12 cm şi ea nu trebuie aplicată peste lenjerie.