Boli virale, rickettsiale și protozoarice ale pielii

PAPILOMATOZA

Etiologie

Este o boală infecțioasă, sporadico-enzootică, cu evoluție cronică, de tip oncogen, manifestate anatomoclinic prin apariția de papiloame, de forme și mărimi variabile, localizate în diferite regiuni corporale, mai rar generalizate. Există un număr relativ mare de specii, tipuri și subtipuri de virusuri, adaptate la diverse specii de animale sau om, toate făcând parte din genul Papillomavirus, unicul gen al fam. Papillomaviridae.

Virusurile Papilloma sunt virusuri ADN dublu catenare. Au dimensiuni de 45-55 nm, capsidă cu simetrie icosaedrică, constituită din 72 capsomere. Sunt lipsite de pericapsidă,dar posedă proprietăți hemaglutinante.Se cultivă pe ouă embrionate, culturi celulare și pe organismul unor animale de experiență.

La câini, boala este produsă de un virus specific (Canine oral papillomavirus).

Epidemiologie

Boala s-a observat în întreaga lume, dar mai ales în Europa, Asia și America. Virusul se transmite prin contact direct, obiecte și probabil insecte. Papiloamele au fost raportate la toate animalele domestice, păsări și pesti. În general papiloamele multiple (papilomatoza) cutanate sau mucoase se întâlnesc la animalele tinere și sunt, de obicei, cauzate de virusuri.

Papilomavirusurile sunt larg răspândite în populația de bovine, acestea reprezentând atât sursă, cât și rezervor natural de infecție. Diverse obiecte contaminate cum sunt lanțurile, căpestrele, diverse frânghii ce servesc la legare și alte ustensile sau instrumente pot crea porți de intrare și transmite virusul. Virusurile pătrund la nivelul unor leziuni cutanate. Este posibilă și transmiterea sexuală. Perioada de incubație variază în limite largi. În infecția experimentală aceasta este cuprinsă între 30 zile și 10 săptămâni, iar în cea naturală, între 1-6 luni. Boala este mai frecvent întâlnită la vitele menținute în stabulație decât la cele care pășunează. Afectează bovinele între 3 luni și 3 ani (10).

Tablou anatomopatologic

Fibropapiloamele pot să fie inițial singulare,dar cu tendințăde proliferare, de dimensiuni mici, de câțiva milimetri, dar cresc cu timpul în dimensiuni, ajungând la ordinul centimetrilor. În stadiul incipient ele apar sub forma unor proeminențe sferoide, ovale, netede sau neregulate. Pot să fie sesile sau pedunculate, cu suprafața uscată, cornoasă, de culoare cenușie. Pe secțiune au o consistență fibroasă, uneori cu serozități gelatinoase. Treptat cresc în dimensiuni (lățime și înălțime), au aspecte variabile, cel mai adesea neregulate (lobate, fungiforme sau verucate).

Localizarea lor este variabilă, iar numărul, de asemenea, de la câteva până la ordinul sutelor. Între mărime și număr există corelație: cu cât numărul lor este mai mare, cu atât dimensiunile sunt mai mici. Cele singulare au dimensiuni mari și greutate chiar de ordinul kilogramelor la bovine. Datorită eventualelor traumatisme, unele papiloame pot sângera și se produc complicații cu floră bacteriană, îndeosebi piogenă.

Tabloul clinic

La bovine se descriu următoarele forme clinice:

Forma cutanată (papilomatoza cutanată). Se caracterizează prin apariția de papiloame pe cap (pleoape, obraji, baza urechilor, bot), pe gât, subabdominal, laturile toracelui, pe membre inclusiv în zona interdigitală. Datorită creșterii în volum și localizării, pot determina apariția unor tulburări secundare: jenă în vedere,șchiopături, leziuni cutanate. În cazul unor localizări pe mucoasele interne, pot să apară disfagii, tulburări ale motilității prestomacelor, tulburări neurovegetative prin compresiune sau altele. Tumorile persistă perioade lungi de timp. Dacă nu se complică pot să regreseze spontan în 6 - 18 luni.

Forma mamară (papilomatoza ugerului). Papiloamele pot fi localizate numai pe mamelă sau evoluează concomitent cu celelalte forme. Formațiunile papilomatoase sunt localizate pe mameloane, pielea intermamelonară, uneori chiar pe canalul galactofor. În funcție de număr și de localizare, determină dificultăți de muls și predispun la producerea unor mamite.