Bolile gastro - intestinale care evoluează cu eneterită la taurine produse de helminți

Progresele microbiologiei, biologiei si ecologiei dovedesc din ce in ce mai mult existenta unor legaturi stranse, de intrepatrundere si interdependenta intre bolile omului si cele ale bovinelor.

Exista un circuit al agentilor infectiosi si parazitari in natura, intre bovine si om pentru a carui intrerupere trebuie aplicate masuri severe de igiena atat la animale cat si la om.

Helmintozele sunt boli determinate de organisme pluricelulare din sectiunea helmintilor (helmins = vierme), afecetaza omul, animalele domestice si salbatice pe intreg globul.

Un important numar dintre aceste boli (peste 40), sunt zoonoze.

Sub aspect taxonomic helmintii sint grupati in increngaturile :

-Plathelminthes, cu clasele : Trematoda si Cestoda

-Nemathelmintes, care cuprinde clasele : Nematoda si Acanthocephala

Dintre helmintii intalniti in bolile gastro-intestinale care evolueaza cu eneterita la taurine, enumeram :

-ANOPLOCEFALIDOZE: Monieza expansa, Monieza benedeni, Thysaniezia giardi, Avitellina centripunctata, Stilesia globipunctata;

-ASCARIOZE: Toxocara (Neoascaris) vitulorum;

-STONGILATOZE:

1.TRICHOSTRONGILIDOZELE: Haemonchus contortus, Ostertagia ostertagi, Trichostrongylus axei, Trichostrongylus colubriformis, Trichostrongylus vitrius, Cooperia onchophora;

2.BUNOSTOMOZA: Bunostomum trigonocephalum, Bunostomum phlebotomum;

3.ESOFAGOMOSTOZA: Oesophagostomum radiatum

CESTODOZELE

Grupeaza helmintoze care afeceteaza omul, animalele (mamifere, pasarile, pestii, reptilele) produse de paraziti din clasa Cestoda, care in stadiul adult se dezvolta la nivelul tubului gastro-intestinal,iar larvele-in diferite organe, tesuturi, sisteme, fie la mamifere si pasari, fie la pesti, producandu-le metacestodoze(cestodoze larvare) sau la artropode.

Cestodozele rumegatoarelor(anoplocefalidoze)

Sunt helmintoze intestinale intalnite la rumegatoarele mari si mici,cu caracter enzootic,sezonier, de pasune, caracterizate clinic prin tulburari digestive,uneori nervoase si metabolice,mai ales la animalele tinere, determinate de cestode din familia Anoplocephalidae. In functie de agentii etiologici, boala poarta denumiri diferite: moniezioza, tisaniezioza, avitelinoza.

Etiologie. Anoplocephalidele sunt cestode cu scolexul lipit de rostrum si carlige, dar avand 4 ventuze foarte dezvoltate. Proglotele sunt mai late decat lungi, prevazute cu organe genitale simple sau duble si deschiderea porilor genitali laterala,neregulata. Ouale, de forme geometrice, sunt romboidale, triunghiulare, patrate, avand embrionul intr-un aparat piriform. Dimensiunile,variabile,sunt de 50-85/25-60µm. Specii mai frecvente sunt :

-Monieza expansa cu dimensiunile de 1-5 m lungime,cu proglotele ovigere foarte late, de 10-12 mm, si scurte de 2-3 mm. Prezinta organele genitale duble, cu porii de ambele margini ale proglotelor.Ovarul se observa prin transparenta sub forma a doua rozete simetrice laterale,de fiecare proglota.

(MOINEZA EXPANSA,OU) (MONIEZA EX PANSA, PROGLOTE ADULTE)

-Monieza benedeni masoara 0.5-4 m lungime,avand scolexul mai voluminous decat al M.expansa. Se intalneste mai ales la bovine;

-Thysaniezia giardi are dimensiunile de 1.5-4 m lungime, iar proglotele ovigere au latimea de 8-9 mm. Sunt prevazute cu un singur rand de organe genitale;

-Avitellina centripunctata are 1-2.5 m lungime, cu latimea proglotelor ovigere de 2-4 mm. Segmentele proglotelor se disting slab,porii genitali se deschid lateral, alternand neregulat;

-Stilesia globipunctata,cea mai mica,masoara 40-60 cm lungime,cu latimea proglotelor adulte de 2-4 mm. Segmentatia proglotelor este incomplete. Latimea proglotelor este uniforma.Porii genitali se deschid marginal, alternative.

Ciclu biologic,diheteroxen,se realizeaza cu participarea G.I. formate din acarieni de pasune din familiile: Scheloribatidae, Galumnidae, Liacaridae. Adultii paraziteaza intestinal subtire la ovine,capra,bovine,rareori la alte rumeagatoare. T.giardi se poate intalni si la porc.proglotele ovigere se desprind in grup si uneori se distrug in timpul tranzitului intestinal.Ajunse pe pasune sunt ingerate de G.I.-acarieni coprofagi(din peste 150 de genuri-Oribatula,Scheloribates,Galumna) la care se formeaza larvele cisticercoide. Timpul larvelor sa ajunga infestante este de 3-4 luni. Acarienii contaminati in primavara sunt infestanti la finele verii si in toamna, iar cei care se contamineaza vara tarziu devin infestanti in primavera. In conditii termice optime,dezvoltarea