Creșterea crapului

Crapul este o specie frecvent întâlnita în apele statatoare si lin curgatoare din tara noastra. Traieste în aproape toate lacurile litorale, în Dunare si în fata gurilor de varsare a acesteia, în lacurile si baltile cu apa dulce din zonele de ses, precum si în partea inferioara a tuturor râurilor din tara noastra, în iazuri si helesteie. Din cele mai vechi timpuri omul a crescut crapul atât cu scopul valorificarii lui ca peste de consum dar si cu scop ornamental. În multe tari din Europa si Asia, crapul reprezinta cea mai importanta specie crescuta în ferme. Cresterea crapului se poate face în conditii avantajoase având în vedere urmatoarele:

• este o specie rezistenta;

• creste foarte bine, valorificând resursele trofice naturale din iazuri si helesteie;

• pentru furajarea suplimentara a crapului se folosesc nutreturi foarte variate si relativ sarace în proteina;

• costurile pentru obtinerea unui kilogram carne de crap sunt mai reduse decât în cazul majoritatii celorlalte specii din acvacultura;

• carnea este gustoasa si apreciata de consumatorii din tara noastra si din multe alte tari din Europa si Asia;

• este foarte prolific si relativ usor de reprodus în captivitate;

În ce sistem poate fi crescut crapul?

Se preteaza pentru cresterea în toate cele 4 sisteme, însa cel mai avantajos din punct de vedere economic este sa se creasca în sistemele extensiv (în iazuri) si semi-intensiv (în helesteie din pamânt).

Productii:

• în sistemul extensiv: 500-700 kg / ha / an

• în sistemul semi-intensiv: 1300-2000 kg / ha / an

-In tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare, Delata Dunarii, in anumite riuri cu ape domoale si este unul dintre trofeele cele mai rivnite de pescarii sportivi.

In prezent exista mai multe rase de crap (Romanesc, Salonta, Novac ...) care au un comportament relativ asemanator si ca atare le vom discuta la modul global.

-Crapul este un peste de talie mare, exemplarele mari depasind 35 kg. Temperatura optima de hranire a crapului este de 19 C fapt pentru care primavara si toamna sunt anotimpurile cele mai spectaculoase la pescuitul crapului.

Reproducerea are loc in aprilie-mai. Este un peste care se hraneste atit cu vegetale cit si cu viermi, insecte.

-Nada preferata de crap este pe baza de cereale si arome (anasonul da rezultate bune) iar ca momeli sunt des folosite porumbul conservat, fiert sau crud (de lapte) precum si griul fiert, mamaliga, cocolosul (piine preparata cu diverse ingrediente), boilies, rime, coropisnite, viermusi.

Crapul maninca pe fundul apei preferind zonele cu gropi, miloase. La pescuitul sportiv este permisa retinerea exemplarelor cu lungime de peste 30 cm.

Desi pana de curand s-a spus ca este originar tot din China (Asia de SE), mai nou cercetatorii au ajuns la concluzia ca exista sau a existat si o forma ?danubica? a crapului, care nu se stie clar daca s-a pastrat nealterata s-au s-a incrucisat cu cea adusa de calugari in Europa.

Crescut in China de mai bine de 3000 de ani, ca sursa de hrana, crapul comun (zis pe la noi si romanesc:-)) a devenit in lungul timpului cel mai popular peste de crescatorie. Carnea sa este superioara tuturor speciilor de crap si acest lucru i-a adus suprematia in piscicultura. Raspandit de romani in Europa si de soldatii lui Grant in Statele Unite, tot ca sursa de hrana, crapul s-a raspandit cu mare usurinta in toate zonele geografice care i-au oferit un climat propice. Astazi practic nu mai exista continent fara crap.

Fiind un peste omnivor i-a fost usor sa se adapteze in foarte multe ape iar de-a lungul timpului a capatat particularitati de mod de viata si hranire in functie de apa in care traieste.

Ajungand in scurt timp carpul preferat al tuturor popoarelor europene fiecare s-a simtit dator sa-si asume paternitatea asupra acestui peste sau asupra uneia dintre varietati, astfel:

Romanii denumesc "crap romanesc" varietatea de crap sui, de Dunare (sau mai bine zis de rau) sau (de cele mai multe ori) crapul comun, cel care are toti solzii.

Ungurii spun "crap unguresc" varietatii foarte puternic colorate, auriu cu inotatoare rosii (tot de Dunare).

Italienii spun "crap italienesc" varietatii sui, salbatic.

Francezii spun "crap frantuzesc" crapului oglinda auriu si cu forma aproape rotunda.

Englezii spun "crap englezesc" tot crapului salbatic, puternic colorat (spate maro si burta aurie).