Factorii ce influențează expresia clinică a maladiilor parazitare la câine

Factorii care influienteaza expresia clinica a maladiilor parazitare la caine;

Parazitismul este un fenomen deosebit de complex care implica gazda si parazitul,cat si interrelatiile ce se stabiles intre ei. Boala parazitara presupune acel raport gazda-parazit,in urma caruia gazda raspunde la actiunea parazitului prin modificara parametrilor fizologici extriorizandu-si clinic reactiile de aparare.

La patrunderea parazitului in organism intre cele doua parti se stabilesc relatii a caror urmare pot fi sau nu un conflict,mai mult sau mai putin exteriorizatclinic si lezional; Daca relatia gazda-parazit este veche se poate stabili o compatibilitate,un oarecare echilibru dinamic ,care poate fi oricand perturbat.

Factori care intervin in schimbarea expresiei clinice a maladiilor parazitare pot avea legaturi si cu ,elemente epizootologice, ce influienteaza intr o oare masura transmiterea parazitozelor

Clima si sezonul. Pe baza structurii climatice a globului pamantesc s-au dezvoltat si zonat si parazitozele. Sunt paraziti care au un potential biotic foarte ridicat si intalnit pe tot globul iar altii sunt specifici climei tropicalr,subtropicale, temperate.

In conditiile climei temperate multe dintre parazitoze au o evolutie sezoniera. Sezonae reci si cele calde-secetoase,sunt defavorabile stadiilor libere ale parazitilor. In schimb sezoanele umede si calde sunt favorabile stadiilor libere dar si dezvoltarii gazdelor intermediare si paratenice.

Sistemele de crestere Indiferent de sistemul de crestere ,concentrarea unui numar mare de animale favorizeaza transmiterea parazitozelor. Cresterea cainilor in mediu extern.intucat patura de iarba,sol,protejeaza foarte bine larve de nematode ,se creeaza conditii transmiterii strongililor digestive si respiratori. Transmiterea parazitilor poate fi favorizata de amestecare in acelasi grup de animale de varste diferite. In acest fel, tineretul –virgin immunologic,este foarte receptive si poate face forme grave de boala.

Igiena alimentara are rol esential in shimbarea expresiei clinice a bolilor parazitare la caine ,alimentele administrate igienic ,nu pe sol,in recipiente curate si alimente ne contaminate

Starea imunitara.In parazitoze animalele imunocompetente,dezvolta in urma infectarii,o stare de premunitie care le protejeaza de suprainfestatie. Premunitia este o stare imunitara ce se gaseste intr un echilibru dynamic ce poate fi rupt in orice moment daca intervin factori de stress.

Astfel, câinele reprezintă gazda pentru mulţi paraziţi care pot fi transmişi la alte specii de animale şi uneori la om, producând numeroase boli cu consecinţe grave privind sănătatea acestora. Cea mai răspândită şi mai gravă dintre ele este Echinococoza sau hidatidoza, cunoscută în popor sub denumirea de „chişti cu apă la plămâni şi ficat“.

Această parazitoză este comună animalelor şi omului, fiind produsă de larva teniilor Echinococcus multilocularis şi Echinococcus granulosus (Taenia echinococcus). Aceste tenii sunt de dimensiuni foarte mici şi parazitează în intestinul subţire la câine şi alte carnivore (vulpe, lup, pisică etc.).

Forma larvară a teniei Echonococcus multilocularis este agentul principal al hidatidozei umane, o zoonoză gravă (boală care se transmite de la animal la om). Boala este mai frecventă la rumegătoare, producând pagube atât prin producţiile scăzute, cât şi prin organele confiscate în abator.

Ciclul biologic (modul de înmulţire a parazitului) se desfăşoară astfel: câinele (sau alte carnivore) se infestează prin consumul de organe crude cu chişti hidatici, din care se vor dezvolta tenii adulte care trăiesc în intestinul câinelui. Acesta, odată cu fecalele elimină fragmente de tenii cu ouă în mediul exterior, contaminând păşunile, apa, furajele şi solul. Mai departe, ouăle vor fi ingerate de către gazdele intermediare reprezentate de animalele erbivore din mediul domestic şi sălbatic (rumegătoare, cai, porci) prin păşunat, adăpat sau consum de furaje contaminate.

Omul se poate contamina prin consumul de zarzavaturi şi fructe nespălate, dar şi prin mâinile murdare (în urma mângâierii câinelui pe blană sau în jurul botului) pe care le duce apoi la gură, moment în care se infestează cu ouă de tenii. De aceea hidatidoza se mai numeşte şi „boala mâinilor murdare“. Din ouăle ingerate se vor dezvolta atât la animale, cât şi la om, chişti hidatici (larve ale parazitului) în diferite organe (ficat, pulmon, inimă, dar şi în splină, cavitatea abdominală, ovar, creier, în canalul medular al oaselor lungi).

Aceşti chişti sunt de dimensiuni variabile, de la 1-2 cm până la dimensiunea unui cap de copil, fiind formaţi din mai multe vezicule învecinate prinse una de alta sau chiar una în alta. În interiorul veziculei se găseşte un lichid limpede (lichid de stâncă) şi capete de tenii (nisipul hidatic). Prin consumarea organelor cu larve chistice de către carnivore se închide cercul epidemiologic al hidatidozei. Câinii ciobăneşti au cel mai ridicat indice de infestare, având în vedere incidenţa mărită a chiştilor hidatici la oi. De aceea, este important de ştiut că organele crude de la animale, în special de la rumegătoare, nu se dau în hrana câinilor decât după prepararea acestora prin fierbere.

Dezvoltarea chiştilor hidatici se face foarte lent. Astfel, la animale devin maturi după 1-2 ani, iar la om după 5-10 ani de la infestare, iar simptomatologia bolii este ştearsă şi ţine de organul parazitat. Diagnosticul bolii se pune în urma investigaţiilor de laborator (reacţii alergice, examen radiologic, ecografii, teste serologice etc.).

Profilaxie. Având în vedere că această parazitoză este una dintre cele mai grave zoonoze, pe lângă educaţia continuă a oamenilor, în special a copiilor, privind pericolul transmiterii acesteia de la câine la om, recomandăm deparazitarea câinilor, atât intern, cât şi extern, de cel puţin 4 ori pe an cu: PARACAN, ROMBENDAZOL SUPER, ROMBENDAZOL F, TOTAL, PARAKILL, precum şi a adăposturilor cu: ROMPARASECT 5% şi ROMPARASECT FORTE.

Tratamentul bolii. În prezent, în medicina veterinară sunt în curs de experimentare tratamente cu medicamente pe bază de Albendazol (ROMBENDAZOL suspensie) pentru combaterea hidatidozei la ovine, cu rezultate încurajatoare.

ANCILOSTOMOZA SI UNICINARIOZA

Generalitati:

Ancilostomele si uncinariile sunt strongili (viermi-ata) mici, cu o lungime de 9-20 mm (Ancylostoma caninum) respectiv 5-12 mm (Uncinaria stenocephala). Ambele specii se localizeaza in intestinul subtire la caine.

Cainele elimina oua care pentru dezvoltare au nevoie de umiditate si temperatura de 25-30?C. Din oua ies larve care au o rezistenta mare in mediul exterior. Cainele se infesteaza cu larve, pe cale orala dar si pe cale cutanata. Larvele se prind de piele, patrund prin ea si ajung in circulatia sangvina, in pulmon, trahee, cavitate bucala si apoi sunt deglutite. In timpul trecerii lor prin piele, larvele produc un eritem pruriginos.