Morfologia și patologia prostatei la câine

Cainele poseda doar una din cele trei glande accesorii ale aparatului genital mascul. Glandele seminale si cele bulbo-uretrale lipsesc. Singura prezenta este prostata. Prostata, prin fata sa superioara vine in contact cu rectumul, iar prin fata inferioara se muleaza pe uretra.

Prostata se dezvolta complet numai la pubertate si sufera o regresiune pronuntata dupa castrare.

La caine prostata este foarte dezvoltata, acoperind complet gatul vezicii urinare. Are o culoare galbuie, aspect usor bilobat, prelungindu-se sub sfincterul rosu uretral prin doi lobi redusi, care acopera portiunea terminala a canalelor deferente si a uterului masculin. Canalele excretoare se deschid pe plafonul uretrei in apropierea originii acesteia.

Prostata este situata in bazin, fiind asezata in jumatatea anterioara a simfizei pelvine. Silonul median dorsal este larg si putin profund, in timp ce silonul ventral este foarte profund si fin. Consistenta prostatei este ferma si elastica.

Prostata cuprinde un numar variabil de glande tubulo-alveolare, derivate din epiteliul uretrei pelvine. Prezinta doua portiuni distincte: o portiune compacta sau externa si o portiune diseminata sau interna. Portiunea diseminata a prostatei este inconjurata de fibre musculare striate ale muschiului uretral.

Secretia prostatei confera o mobilitate ridicata spermatozoizilor, serveste ca mediu de transport pentru acestia si ii hraneste.

CITOLOGIA PROSTATEI

Citologia semnifica examinarea celulelor izolate sau a grupurilor celulare care au fost antrenate din formatiunile patologice. Citologia este folositoare doar in cazurile in care se pot obtine suficiente informatii din evaluarea celulelor individuale.

Avantajele citologiei:

- materialul pentru citologie este usor de recoltat folosind un instrumentar minim (aspiratia cu ac fin necesita spre exemplu un ac hipodermic si o seringa),

- nu este necesara in general sedarea sau anestezierea pacientului,

- proba poate fi recoltata provocand distrugeri tisulare minore si un risc scazut de provocare a diseminarii tumorale,

- pot fi prelevate celule din diferite regiuni in cadrul unei singure manopere,

- preparatele se pot interpreta rapid, necesitand conditii minime de fixare si colorare.

Dezavantajele citologiei:

- un preparat citologic nu poate fi considerat niciodata un substitut pentru un diagnostic definitiv,

- citologia permite doar examinarea celulelor individuale pentru a identifica o boala neoplazica sau eventual stabileste originea celulara a tumorii, insa nu ofera informatii despre arhitectura tumorii si despre stroma ei,

- multe tipuri de tumori (in special sarcoamele) care sunt alcatuite din cantitati mari de tesut de legatura, nu permit exfolierea celulelor si astfel preparatele citologice au o valoare de diagnostic scazuta. De asemenea exista un potential mare de contaminare a preparatelor cu celule sangvine.

Citologia prostatei

Celulele prostatice normale sunt cuboidale sau piramidale si au un diametru de 10-15 microni. Nucleul lor este rotund sau oval si este situat la baza celulei, nucleolii sunt mici si putin vizibili. Citoplasma este bazofila si fin granulara. Se pot observa chiar si la animalele sanatoase neutrofile in numar mic.

In caz de hiperplazie, imaginea citologica obtinuta este identica cu cea a unei prostate normale, cu exceptia celulelor care sunt mai numeroase si grupate in gramezi. Prostatitele determina frotiuri foarte bogate in polimorfonucleare neutrofile, piocite si bacterii sau celule care au fagocitat bacterii. Neoplasmele pot fi identificate la nivel citologic prin prezenta celulelor pleiomorfe de talie mare (20-80 microni), celule care contin nuclei cu mai multi nucleoli. Citoplasma lor este adesea vacuolizata si prezinta zone eozinofilice. Se observa de asemenea figuri mitotice si celule multinucleate.

Totusi, datorita incidentei crescute a hiperplaziilor de prostata la caine, trebuie realizat diagnosticul diferential intre doua afectiuni cu multa responsabilitate. Se pot intalni si afectiuni de granita in care nu se poate face distinctia intre hiperplazie si carcinom si in aceste cazuri trebuie continuata investigatia prin tehnici de biopsie incizionala (in situatia in care nu exista raspuns la tratamentul aplicat afectiunilor benigne).

In ceea ce priveste metaplazia scvamoasa, se caracterizeaza prin celule superficiale care poseda nucleu picnotic si contururi citoplasmatice ascutite. Multe dintre acestea pot fi anucleate. Hematiile pot fi prezente in toate cazurile de afectiuni prostatice.

PATOLOGIA PROSTATEI LA CAINE

HIPERTROFIA / HIPERPLAZIA PROSTATEI

Pe parcursul imbatranirii, hiperplazia este un fenomen fiziologic.

HIPERPLAZIA se produce datorita cresterii numarului de celule, iar HIPERTROFIA prin cresterea volumului celular, aceasta fiind mult mai marcanta.

Glanda prostata, la caini trece prin mai multe faze de activitate:

- cainii tineri (1-5 ani) prezinta o crestere normala,

- la varsta mijlocie (6-10 ani ) apare hiperplazia,

- la cei batrani (peste 11ani) apare o atrofie senila.

S-a admis pentru un timp ca hiperplazia apare la varsta mijlocie si evolueaza de obicei fara semne clinice. Aceasta datorita maririi prostatei care se face in exterior si este putin probabil sa afecteze uretra, numai in cazuri deosebit de grave afectand rectumul.

Hiperplazia glandulara se intalneste cel mai devreme la varsta de 2,6 ani. Dupa varsta de 4 ani se dezvolta hiperplazia chistica. Chistul aflat in parenchim, comunica adesea cu uretra si se poate dezvolta pana la periferia glandei.

La unii indivizi, hiperplazia benigna pare a se dezvolta foarte repede, in aproximativ 1 an. Marimea in volum a prostatei duce la scaderea functiilor secretorii ale prostatei.

CLINIC

Nu se observa nici un semn caracteristic. Hiperplazia benigna a prostatei nu este asociata cu semne generale de boala. La marea majoritate aceasta evolueaza asimptomatic.

Semnele clinice care pot fi prezente sunt scurgerile uretrale sangvinolente, sange in urina sau ejaculare, durere in timpul defecarii. Se observa disuria si incontinenta urinara. Din cauza retentiei urinare, peretii vezicii se hipertrofiaza dezvoltandu-se o cistita.

Cauzele retentiei urinare:

- stenoza datorita compresiunii uretrei

- compresiuni pe filetele parasimpatice

- compresiunile uretrei pelvine pe simfiza pubiana atunci cand prostata basculeaza in abdomen.