Corneea

Generalitati:

Corneea are principalul rol optic de a permite pătrunderea radiaţiilor luminoase şi, prin puterea ei de refracţie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retină.

Este un ţesut avascular, care preia O2 necesar prin difuzie direct cu aerul cu care vine în contact, precum şi din structurile înconjurătoare. Aprovizionarea cu glucoză şi transferul acidului lactic se face tot prin difuzie, în primul rând din şi înspre umoarea apoasă.

Corneea este bogat inervată, avănd o bogată reţea de terminaţii nervoase libere, sensibile la durere, la presiune, la tact, la cald şi la rece. Inervaţia aparţinând nervilor ciliari lungi şi scurţi, ramuri ale nervului trigemen. Fiind avasculară, transplantele de corneee se pot realiza uşor, fiind ferite de pericolul respingerii histologice. În plus, ramurile nervoase se regenerează în câteva săptămâni refăcându-se sensibilitatea corneei.

Structura:

Histologic corneea este formata din 5 straturi:

1. epiteliul anterior (in continuare cu cel al conjunctivei)

2. membrana Bowman (limitanta anterioara) care rezista mai mult la infectii, dar nu se poate regenera daca este distrusa de un proces patologic

3. paremhimul care reprezinta 9/10 din grosimea corneei fiind format din lamele suprapuse constituite din fibrile fine de colagen, separate printr-o substanta fundamentala cu mucopolizaharide

4. membrana Descemet (limitanta posterioara) este o membrana foarte elestica, omogena si foarte rezistenta

5. endoteliul posterior, care se continua cu endoteliul trabecular