Histamină

1.Origine

Histamina este o amina biogena. Se gaseste in tesutul animalelor, in plante, tesuturi animale, bacterii si veninuri. La om histamina exista la nivelul plamanilor, ficatului, pielii si mucoasei gastrointestinala.

Amina provenind din transformarea unui acid aminat, histidina. Histamina se fixeaza pe receptorii situati la suprafata celulclor. Ea joaca un rol de mediator chimic in mai multe fenomene; cresterea secretiei gastrice, transmiterea mesajelor nervoase in creier, vasodilatatia, alergia, chiar socul anafilactic. Numeroase medicamente antihistaminice sunt utilizate in tratamentul afectiunilor alergice.

Majoritar, histamina este formata in mastocite si in leucocitele bazofile, unde se gaseste depozitata in formatiuni granulare, impreuna cu heparina, condroitin sulfati si ATP, iar cantitati mici se formeaza in mucoasa gastrica, unii neuroni si in tesuturile care se dezvolta repede.

Eliberarea din granule se face pe 2 cai:

1. Imunologica - pe suprafata mastocitelor se leaga Ig E sau Ig G, avand drept efect eliberarea de histamina cu consum de energie si Ca2?. Refacerea depozitelor se face dupa cateva zile sau saptamani.

2. Prin mecanism de feed-back negativ, prin receptorii H2 ce se gasesc pe mastocitele din piele si bazofilele din sange.

Din punct de vedere farmacologic, este importanta eliberarea chimica (morfina si tubocurarina) si mecanica de histamina. Orice agresiune chimica sau mecanica duce la eliberarea de histamina.

Mecanisme de actiune

Mecanismul de actiune este reprezentat de actionarea specifica pe receptorii situati pe membranele celulare.

Receptorii histaminici sunt de 3 tipuri:

- H1 - localizat la nivelul musculaturii netede endoteliale, in creier (pe membrana postsinaptica). Sunt cuplati cu o proteina G legata de fosfolipaza C actioneaza prin cresterea ITP si DAG. Un agonist partial selectiv este Fluorofenil histamina.

- H2 - se gasesc in mucoasa gastrica, miocard, mastocite (mecanism de feed-back), creier (postsinaptic). Acest receptor este cuplat pozitiv cu adenilat cilaza (creste AMPc). Ca agonist partial selectiv: Dimaprid.

- H3 - se gasesc in creier (presinaptic), plex mienteric. Sunt cuplati cu proteinele Gi, scad concentratia de AMPc.

2.Evaluarea riscului

Cauze si factori de risc:

La persoanele alergice, sistemul imunitar reactioneaza in mod exagerat si anormal in prezenta unei substante (alergen). Aceasta este perceputa drept periculoasa pentru organism, dar este bine tolerata de subiectii normali.

Raspunsul sistemului imunitar consta in producerea de imunoglobuline E (IgE) pentru a distruge alimentul in cauza. La urmatorul contact cu substanta in cauza, chiar si intr-o cantitate infima, anticorpii IgE semnaleaza sistemul imunitar sa elibereze histamina, prostaglandine si leucotriene. Aceste substante determina semnele si simptomele reactiei alergice.

Histamina este responsabila pentru cea mai mare parte a raspunsurilor alergice: secretii nazale, prurit ocular, eruptii, urticarie, greturi, varsaturi, jena respiratorie si soc anafilactic.

Astfel, alergia se dezvolta in doua etape:

1.La primul contact cu alergenul organismul este sensibilizat – sistemul imunitar sintetizeaza anticorpi de tip IgE, capabili sa recunoasca alergenul si sa reactioneze.

2.La urmatorul contact, sistemul imunitar reactioneaza prin eliberarea de histamina, responsabila de aparitia simptomelor alergiei.

Mecanism fiziopatologic:

Cand un aliment care genereaza o reactie alergica este ingerat pentru prima data, sistemul imun nu recunoaste substanta respectiva si o considera straina (alergen). Organismul reactioneaza prin formarea de anticorpi specifici impotriva alimentului respectiv. In momentul in care acel aliment este din nou consumat, anticorpii ataca alergenul, eliberand histamina si alte substante chimice care provoaca simptomele unei reactii alergice.