Presiunea arterială

Presiunea arteriala este presiunea

exercitata de sange asupra unitatii de suprafata

a arborelui circulator. Inima, prin activitatea sa,

intretine o diferenta de presiune de-a lungul

lungul arborelui circulator. Presiunea are un

maxim in aorta, iar pe masura ce sangele se

indeparteaza de inima, presiunea arteriala

scade, astfel ca in venele din apropierea atriului

drept ea este o diferenta de presiune care

permite circulatia sangelui de la artere spre vene.

Presiunea arteriala depinde de urmatorii factori:

- Debitul cardiac, care reprezinta volumul de sange pompat de inima timp de un minut. Presiunea arteriala creste odata cu debitul cardiac.

- Rezistenta periferica, care depinde de calibrul vaselor sanguine. Presiunea arteriala este direct proporţionala cu aceasta.

- Elasticitatea vaselor. Datorita elasticitatii, vasele se pot destinde in sistola si pot sa revina la forma initiala in diastola, comprimand sangele din circulatie. In cazul arteriosclerozei, vasele devin rigide si presiunea arteriala creste.

- Volumul de sange. Cresterea acestuia duce la cresterea presiunii arteriale.

Presiunea arteriala creste fiziologic la efort fizic, in stari emoţionale puternice, la trecerea de la ortostatism la clinostatism, in somnul cu vise si difera de la sex la sex, precum si de la varsta la varsta. Ea scade in timpul somnului linistit. Patologic, creste in cazuri de febra sau hipertensiune arteriala.

Valorile normale sunt 100 - 130 mmHg pentru barbati si 90 - 120 mmHg pentru femei.

Cand presiunea arteriala are valori crescute, afectiune numita hipertensiune, presiunea exercitata de fluxul sangvin asupra peretilor arteriali este prea mare. Valorile crescute ale presiunii arteriale pot produce leziuni la nivelul arterelor, inimii si rinichilor si duce la aparitia aterosclerozei si accidentului vascular. Hipertensiunea mai este numita un "ucigas silentios" deoarece nu produce simptome decat la valori foarte ridicate si, fara ca pacientul sa aiba la cunostinta acest lucru, poate duce la aparitia unor leziuni majore, organice, in cazul in care nu este tratata.

In cadrul masurarii presiunii arteriale se pot distinge doua valori: sistolica si diastolica.

Presiunea arteriala sistolica reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali, in momentul in care inima a terminat de pompat sangele in circulatia sistemica (la sfarsitul contractiei). Aceasta valoare reprezinta prima sau cea mai mare valoare in cadrul masurarii presiunii arteriale.

Presiunea arteriala diastolica reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali, in intervalul cuprins intre doua batai ale inimii, cand miocardul este relaxat si inima se umple cu sange. Reprezinta valoarea a doua sau cea mai mica valoare in cadrul masurarii presiunii arteriale.

Valoarea normala a presiunii arteriale la adult (peste 18 ani):

- sistolica - mai mica sau egala cu 129 mmHg

- diastolica - mai mica sau egala cu 84 mmHg.

Presiunea arteriala in caz de hipertensiune:

- sistolica - mai mare sau egala cu 140 mmHg

- diastolica - mai mare sau egala cu 90 mmHg.

Presiunea arteriala in caz de prehipertensiune:

- sistolica - intre 130 si 139 mmHg

- diastolica - intre 85 si 89 mmHg.

Hipertensiunea arteriala este impartita in patru stadii:

- stadiul I (usoara) - tensiunea sistolica intre 140-159 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica intre 90-99 mm col Hg

- stadiul II (moderata) - tensiunea sistolica intre 160-179 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica intre 100-109 mm col Hg

- stadiul III (severa) - tensiunea sistolica >180 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica >110 mm col Hg

Hipertensiunea arteriala poate afecta multe organe, inclusiv creierul, ochii, inima si rinichii, la fel ca si arterele din intreg corpul. In cazul persoanelor cu hipertensiune nediagnosticata sau tratata incorect, riscul de a face infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, insuficienta renala sau posibilitatea de a orbi, este mai mare.

Cauze

Exista o multitudine de factori diferiti care pot sta la baza unor valori ridicate ale presiunii arteriale, inclusiv obezitatea, consumul a 3 sau mai multor bauturi alcoolice pe zi, aport crescut de sare, varsta inaintata, un stil de viata sedentar, stresul si rezistenta la insulina. Hipertensiunea primara sau esentiala, reprezinta 95% din totalul cazurilor de hipertensiune. Hipertensiunea secundara, provocata de o alta boala sau medicatie, este mai putin intalnita.

Simptome

Persoanele cu hipertensiune primara (esentiala) nu prezinta de obicei nici un simptom. Majoritatea persoanelor care au valori ridicate ale tensiunii arteriale, se simt bine si afla ca au hipertensiune numai in timpul unui examen de rutina sau in timpul unei vizite la medic cu ocazia altei afectiuni.