Scurtă incursiune în hematologie

Hematologia este ramura medicinei care se ocupa cu studiul, diagnosticul si tratamentul afectiunilor sangelui si a organelor hematopoetice (maduva osoasa, splina, ficat, ganglioni limfatici).

Sangele este un tesut special sub forma lichida care, prin intermediul aparatului circulator, alcatuit din inima si vasele sanguine, transporta substantele nutritive si oxigenul la nivelul tesuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon si produsii de catabolism tisular, transportandu-i la nivelul organelor de eliminare.

Sangele este alcatuit dintr-o serie de celule specifice care plutesc intr-un lichid numit plasma sanguina.

Hematopoieza este procesul de formare si reinnoire continua a celulelor sanguine. Maduva rosie osoasa (maduva hematopoietica) reprezinta organul principal al hematopoiezei. In ficat si splina ramane un numar mic de celule hematopoietice, care, in anumite conditii (de ex. leucemie), pot deveni active - hematoieza extramedulara.

Hematopoieza este un proces autointretinut care continua pe tot parcursul vietii. Toate componentele sangelui deriva din celulele stem hematopoietice. Mecanismele de reglare a hematopoiezei sunt multiple si complexe.

Hematologia, ca domeniu medical bine conturat, are o traditie solida in tara noastra, aparand si dezvoltandu-se in paralel cu evolutia sa pe plan mondial. Societatea Romana de Hematologie, infiintata in anul 1932 la initiativa lui I. Cantacuzino, este cea de-a 2-a societate de hematologie din Europa, dupa Societatea Franceza de Hematologie (infiintata in 1931).Bolile sangvine afectează producerea sângelui şi/sau a componentelor acestuia, cum ar fi celulele sangvine (hematii, tromobocite şi leucocite), hemoglobina, proteine sangvine(ex. albumine, globuline, TGP, TGO, factori ai coagulării, imunoglobuline, anticorpi, transferină, ceruloplasmină, etc), mecanismele coagulării, etc.

Bolile sangvine afectează producerea sângelui şi/sau a componentelor acestuia, cum ar fi celulele sangvine (hematii, tromobocite şi leucocite), hemoglobina, proteine sangvine(ex. albumine, globuline, TGP, TGO, factori ai coagulării, imunoglobuline, anticorpi, transferină, ceruloplasmină, etc), mecanismele coagulării, etc.

Afectiuni hematologice

Anemia, o afecţiune hematologică

Anemia, o afecţiune hematologică, tot mai întâlnită în ultimul timp, reprezintă o calitate mai slabă a sângelui, cauzată de faptul că acesta conţine mai puţină hemoglobină decât în mod normal. Principalele simptome ale anemiei sunt stări de oboseală, lipsă de energie, dureri de cap şi stări de ameţeală. Pentru mai multe informaţii despre anemie şi despre cel mai bun tratament, am stat de vorbă cu dr. Iulia Constantinescu, medic primar, medicină internă şi hematologie, Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională “Prof. Dr. C.T. Nicolau”.

Talasemia - o forma de anemie ereditara

Talasemia este o formă de anemie – una dintre cele mai frecvent întâlnite afecţiuni. Anemia înseamnă, în termeni mai cunoscuţi, lipsă de sânge. Cea mai frecventă formă de anemie este anemia feriprivă, un tip de anemie în care lipseşte fierul din organism.

Talasemia reprezintă lipsa hemoglobinei, a proteinei de care se leagă fierul. Lipsa hemoglobinei este determinată genetic.

Talasemia este o boală genetică, ereditară, moştenită de la părinţi. Din punct de vedere clinic, anemia poate fi uşoară, determinând apariţia talasemiei minore, sau poate fi severă, ceea ce duce la apariţia talasemiei majore.

Hemoglobina are două tipuri de lanţuri: un lanţ alfa şi unul beta. În funcţie de lanţul afectat putem vorbi despre alfa-talasemie sau beta-talasemie. Potrivit specialiştilor, mutaţiile în lanţurile alfa şi beta au apărut ca urmare a încercării organismului de a lupta cu malaria.