Comportament prosocial versus comportament antisocial

CAPITOLUL I

Definirea comportamentelor pro si antisociale

Oamenii traiesc intotdeauna intr-o societate care are valori si reguli referitoare la relatiile interpersonale. Acestea sunt cateva dintre valorile fundamentale referitoare la persoana: viata; integritatea corporala si sanatatea; libertatea si demnitatea; proprietatea.

De exemplu, onoarea este un aspect al demnitatii care este un bun moral individual (o valoare morala individuala).

Comportamentele unui individ au asupra altor indivizi fie efecte pozitive, fie efecte negative. Comportamentele prosociale si pe cele antisociale se pot define prin efectele lor pozitive sau negative. Astfel :

a) Comportamentele unui individ care au efecte pozitive asupra altor indivizi sunt considerate comportamente prosociale.

De exemplu, un elev a fost accidentat grav si nu poate veni la scoala mai multe saptamani. Colegii il viziteaza pe rand, il tin la curent cu materia si il incurajeaza, aretandu-i ca nu este singur in suferinta sa.

b) Comportamentele unui individ, care au efecte negative asupra altor indivizi sunt considerate comportamente antisociale.

Un exemplu de comportament antisocial este insulta, act impotriva demnitatii persoanei. Ea consta in a atribui unei persoane un defect lezandu-i sentimentul onoarei, lovindu-i prestigiul si reputatia dobandite prin comportamentul sau corect.

Codul penal din 1968, in art. 205 definea insulta ca fiind “ Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura”

Tot comportament antisocial este calomnia, ca o nascocire rauvoitoare. Ea consta in a afirma in public despre o persoana ceva neadevarat dar care, daca ar fi adevarat, ar putea sa expuna acea persoana la o sanctiune sau dispretului public.

Calomnia a fost pedepsita prin masuri coercitive inca prin Codul penal din 1936.

Agresivitatea

Exista o agresivitate naturala ca reactie la amenintarile impotriva intereselor vitale ale individului.

De exemplu, teama poate sa-l mobilizeze pe individ in doua feluri de comportament:

- comportament de evitare - tendinta de a fugi;

- comportament de aparare, de infruntare - comportament agresiv.

Cand amenintarile sunt reale, reactia agresiva are valoare adaptativa.

E. Fromm vorbeste despre mai multe forme de agresivitate antisociala:

- Sadismul este o forma de agresivitate antisociala si consta in dorinta de putere absoluta asupra fiintelor umane.

- Cruzimea este o forma de agresivitate antisociala si consta in ura impotriva vietii insasi.

- Agresivitatea conformista.

-

- Agresivitate functionala. Lacomia este o astfel de agresivitate. Poate fi lacomie de hrana, de bautura, de placeri. sexuale, de glorie etc.

O sursa a agresivitatii la unii oameni este narcisismul, pe care Fromm il defineste astfel: “numai individul insusi, corpul sau, bunurile sale, numai fiinta si lucrurile lui sunt percepute ca fiind pe deplin reale, in timp ce tot (persoane si obiecte) ce nu face parte din propria sa persoana sau nu este obiect pentru nevoile sale nu are pondere si culoare afectiva (E. Fromm, Criza psihanalizei).

La unii oameni se poate manifesta un fel de narcisism de grup. Ei reactioneaza cu furie la cea mai mica jignire reala sau imaginara adusa grupului lor, atribuind celuilalt grup, intentii diabolice.