Mass-media ca factor de manipulare a opiniei publice

Un fenomen social actual şi des întîlnit este manipularea opiniei publice prin mijloacele mass-media , adică prin totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune, presă etc.).

Manipularea reprezintă acţiunea prin care un actor social (persoană, grup,colectivitate) este determinat să gândească sau să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului, şi nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune şi distorsionând intenţionat adevărul, lăsând însă impresia libertăţii de gândire şi de decizie.

Cele mai răspîndite mijloace de informare sunt presa scrisă, televiziunea si radioul. Acestea ocupă primele locuri ca popularitate, deoarece informaţia este transmisă uşor individului. Din păcate, acestea sunt şi principalele mijloace de dezinformare, pentru că informaţia greşită poate să ajungă rapid la indivizi. De aici rezultă că mass-media este cea mai bună cale de manipulare a indivizilor, prin prezentarea repetată a unor idei, principii, opinii etc. O altă caracteristică a mass-mediei este că aceasta poate forma caracterul unui individ, adeseori eronat. În acest caz este vorba de televiziune. Datorita faptului ca individul se uita exagerat de mult la televizor, acestuia ii pot fi intiparite idei sau opinii transmise de programul vizionat.

De exemplu, s-a studiat impactul vizionarii programelor violente. Rezultatele studiului diferă în funcţie de cantitatea vizionată şi de vîrsta individului. Cel mai interesant rezultat este acela în care o cantitate mare de programe cu conţinut ridicat de violenţă este vizionată de un individ cu o varstă fragedă: acesta încearcă să copieze ce vede şi ceea ce i se pare interesant. De obicei, prin faptul că filmele de acţiune conţin scene violente, implicit spectaculoase, aceste producţii atrag audienţa tînară. Rezultatul constă în formarea unui individ cu un caracter violent, eventual o persoană cu o cultură joasă (timpul alocat vizionării de filme, programe etc. este mult mai mare decît cel alocat citirii unei cărţi etc.).

Asociaţia Presei Independente a stabilit lista instituţiilor de presă monitorizate în scopul de a urmări numărul de programe destinate copiilor considerînd că una din cauzele că copii urmăresc programe violente este numărul mic de programe destinate lor. Sunt 16 la număr printre care: Timpul de dimineaţă, Jurnal de Chişinău, Moldova Suverană, Săptămîna, Nezavisimaia Moldova, Agenţii de ştiri Info-Prim Neo şi DECA-press, portaluri informaţionale –www.ştireazilei.md şi www.unimedia.md În august 2010, cele 16 instituţii mass-media au publicat 283 de materiale care au vizat direct sau indirect copiii, inclusiv 173 de articole au fost publicate în ziarele monitorizate, 41 de ştiri au fost difuzate de agenţiile de ştiri, iar portalurile informaţionale au plasat 69 de ştiri tematice cu sau despre copii. Este un număr mai mic în comparaţie cu luna iulie, când numărul total al materialelor cu şi despre copii în mass-media monitorizată a fost de 342, dintre care 228 - în ziare, 62 – în benzile agenţiilor de ştiri şi 52 – pe paginile portalurilor informaţionale.

1. Numărul de materiale pentru copii , publicate în ziarele monitorizate în iulie şi august 2010

În acelaşi raport se vorbeşte despre o altă încălcare cu privire la manipularea opiniei publice şi anume la faptul că în RM agenţiile de ştiri difuzează materiale ce se bazează pe o singură sursă oficială. Exemplu este Agenţia Info-Prim Neo care difuzează des ştiri bazate pe o singură sursă de informaţie, de la Spitalul de Urgenţă sau de la Comisariatul General de Poliţie al Capitalei (exemplu: în ştirea „Doi copii au căzut de la etaj în week-end”, difuzată pe 2 august, agenţia anunţă că „doi copii, domiciliaţi pe aceeaşi stradă din capitală – Calea Orheiului, au căzut în gol de la etajul doi a două blocuri diferite” Unica sursă de informaţie este medicul-coordonator al Serviciului de Urgenţă, Maria Samatailo.