Sociologie rurală - Întorsura Buzăului

AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Întorsura Buzăului se situează la altitudinea de 700 m, la poalele munților Ciucaș, în interiorul arcului carpatic. Împreună cu comunele Sita Buzălui, Vama Buzăului și Barcani, formează Depresiunea Buzaielor.

ISTORICUL LOCALITĂȚII

Prima menționare documentară a localității datează din anul 1770 și a fost multă vreme un important loc de popas pentru negustorii care treceau prin pasul Buzău, înspre Muntenia și Transilvania. În anii 1421, 1432, 1438, 1508, oștirile turcești au trecut prin pasul Buzău, adică Trecătoarea Fericirii, în Țara Bârsei, pe care au pustiit-o. În septembrie 1599, prin pasul Buzău, Mihai Viteazul a pătruns în Ardeal, stabilindu-și tabăra de odihnă pe Dealul Taberii.

Trecerea din Depresiunea Întorsurii Buzăului în Țara Bârsei se făcea prin pasul Predeluș care este atestat documentar din toamna anului 1476 de o scrisoare a lui Vlad Țepeș către Judele Brașovului în care dădea de știre că :,, Prin voinţa Domnului toată Ţara Românească şi toţi boierii îngenunchiaţi înaintea mea şi a lui Dumnezeu, au eliberat drumurile oriunde în zona Rucăr, Prahova, precum şi pe Teleajen şi Buzău. Prin urmare mergeţi liberi de acum încolo, oricând veţi dori şi hrăniţi-vă şi lăsaţi-l pe Domnul să vă fericească.”

Numeroase obiecte preistorice de cremene găsite, în urma săpăturilor efectuate în această zonă, Valea Cremenii şi Valea Fetii, arată că au existat aşezări omeneşti încă din epoca neoliticului, în acestă regiune a Buzaielor.

Denumirea de Întorsura Buzăului este una pur românească, fiind inspirată de prezenţa râului Buzău, care în dreptul localităţii îşi schimbă brusc direcţia, dinspre nord spre sud, sensul numelui find acela de cotitură, curbă sau îndoitură

PUNCTE DE ATRACŢIE TURISTICĂ

În prezent localitatea este cunoscută pentru tradiţiile şi obiceiurile din zonă, dar are titlul neoficial de POLUL FRIGULUI deoarece in 6 luni din 12 se înregistrează cele mai scăzute temperaturi din ţară.

Întreaga zonă este traversată de râul Buzău în care se adună zeci de pâraie. Râul Buzău este unul dintre cele mai cunoscute râuri din partea de est a României, cu o lugime de 302 km. Acesta izvorăşte din Carpaţii de sud est, la est de Braşov.

Împrejurimile localităţii, fauna şi flora bogată, calitatea aerului oferă posibilităţi pentru practicarea excursiilor şi sporturilor de iarnă. Un punct atractiv al locului îl reprezintă excursiile montane, vizitarea expoziţiilor muzeale şi participarea la festivalurile folclorice.

Dintre monumentele istorice menţionăm Biserica Ortodoxă cu hramul Sfântu Gheorghe şi Bisericile Ortodoxe din Brădet şi Floroaia Mare. Anual în prima duminică din septembrie are loc sărbătoarea folclorică CIOBĂNAŞUL.

Despre oierit în zona buzaielor

Comunitățile de oieri din Întorsura Buzăului din actualul județ Covasna sunt denumite sau se denumesc ele însele, mocani, însă această denumire s-a pierdut în desuetudine.

Oieritul în Întorsura Buzăului a rămas una din puținle tradiții ale acestei localități. Păstoritul sau oieritul este o ocupație care constă în creșterea oilor, cu scopul înmulțirii ovinelor și obținerii de produse lactate, de carne și lână. Această îndeletnicire este efectuată de păstori sau ciobani. Păstorii trăiesc o viață nomadă ei păzesc, cu ajutorul câinilor ciobănești, turma de oi care, în timpul verii, urcă în căutare de hrană până în regiunile alpine. În trecutul îndepărtat au existat popoare nomade care s-au ocupat aproape exclusiv cu păstoritul. Destinația câtorva mocani ai acestei zone este zona munților Ciucaș, mai precis Boncota. Aceștia preferă zona de munte deoarece acolo zona fiind mai rece, oile au parte și de mâncare multă și de ploi dese.