Extras din referat
1.Introducere
În ultimii ani, un fenomen ce a luat amploare a reușit să stăpânească întreaga lume. Cerșetoria, mai exact subcultura stradală, aduce în prim-plan oameni și cazuri ce se confruntă cu o astfel de problemă. Această problemă socială a crescut cu precădere după anul 1989 odată cu trecerea la un regim democratic. Cerșetoria are la bază cauze cunoscute ce îl fac pe individ să recurgă la astfel de gesturi. Copiii abandonați, bătranii fără adăpost, rețelele de trafic de persoane, dar și alți factori sunt întâlniți tot mai des în societatea de astăzi. Acești invidivizi sunt deseori discriminați în societate din cauza poziției lor sociale, totodată discriminarea i-a determinat pe unii cerșetori să adopte acest comportament.
2.Literatura de specialitate
Există foarte multe studii pe această temă, însă nu a fost acordată o importanță majoră factorilor care îi determină pe indivizi să le ofere bani cerșetorilor. Deși este știut faptul că cerșetoria este o activitate ilegală, acest fapt nu îi face pe indivizi să îi ignore pe cerșetori.
Un exemplu de cerșetorie este renumitul caz fenomenul "Copiii străzii" ce cuprinde persoane și comportamente deviante, cu un grad de pericol social uneori scăzut, uneori ridicat. În această categorie intră minorii care și-au abandonat atât familia, cât și instituțiile de ocrotire-orfelinate și care își duc existența pe străzi, canale. "Copiii străzii" trăiesc prin efectuarea unor munci sporadice, plătite din mila cetățenilor (exemplu:ștergerea parbrizelor), fie din cerșit. Ei trăiesc în grupuri și duc o viață lipsită de condiții igienice de trai, fiind expuși bolilor și faptelor antisociale. Situația acestui fenomen a intrat foarte repede în vizorul mass-media, aceasta referindu-se în special la aspecte senzoriale precum: abuzurile, criminaliatea, dar și exploatarea sexuală.
Subcultura stradală, prin membrii grupului, impune anumite norme, valori, reguli ce trebuie respectate fiind stabilite de indivizii ce aparțin acesteia, însă și modele de conduită antisociale ce sunt în defavoarea celor care nu acceptă acest fenomen, și anume cerșetoria.
O cauză a subculturii stradale este starea materială deficitară din familii care îl conduce pe individ și mai ales pe copilul minor, să dorească să facă parte dintr-un alt grup socializator. Familia este prima instituție socializatoare ce oferă condițiile transmiterii și asimilării încă de la naștere a normelor și valorilor, a regulilor de comportare, a limbii și a limbajului. Totodată, aceasta poate fi conducătoare a minorilor către devianță, mai ales dacă în familia respectivă conflictele sunt vizibile și puternice. În acest caz, copiii preferă să trăiască liberi, fără să țină cont de reguli, obligații ce trebuie respectate. De multe ori ajung în centre de plasament, dar reușesc foarte ușor să fugă. Ei își trăiesc existența cerșind, mergând printre mașini la semafoare, pe stradă, uneori inspirând frică, teamă, datorită modului de a cere bani.
În cazul copiilor apare și problema lipsei banilor. Cele mai dese cazuri sunt cele întâlnite în familiile de etnie care au mulți copii, nu au venituri și trăiesc doar din alocațiile acestora. Se întâmplă, ba chiar este o obișnuință în rândul lor să-și trimită copiii la cerșit sub diferite forme. De exemplu, în pragul sărbătorilor de iarnă sunt trimiși în tramvaie, autobuze, metrou cu un instrument muzical să strângă bani, deși nu știu să îl folosească și sunt deranjanți. Pentru aceștia societatea ar trebui să aplice regula nevoilor fundamentale. În primul rând copiii trebuie să beneficieze de necesitățile de subzistență, precum: hrana, adăpostul și hainele, urmate de necesitățile de securitate ce-i transmit siguranță și protecție și nu în ultimul rând nevoia de acceptare și iubire. Toate aceste lucruri pot fi făcute doar cu ajutorul justiției ce joacă un rol foarte important în ocrotirea lor. Centrele de plasament și orfelinatele sunt în acest caz cea mai bună soluție, mai ales dacă familia s-a dovedit a fi incapabilă în creșterea și educarea minorului prin acțiunile efectuate-obligarea și trimiterea la cerșit.
Bibliografie
Cărți de autor
1. Buzducea, Doru (coord.); 2010; Asistența socială a grupurilor de risc; București; Editura Polirom
2. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana și Chelcea, Adina. [2005] (2008). Comunicarea nonverbală: gesturile și postura.Cuvintele nu sunt de-ajuns (ediția a II-a). București: Comunicare.ro.
3. Rughiniș, Cosima, Explicația sociologică, Ed, Polirom, 2007.
4. Neculau, A., Gilles Ferral; 1998; Aspecte psihologice ale sărăciei; Iași; Editura Polirom
5. Teșliuc, C., Pop, Lucian, Teșliuc, E.; 2001; Sărăcia și sistemul de proteție socială; Iași; Editura Polirom
Publicații electronice de pe internet
1. [Online] Disponibil pe: http://salvaticopiii.ro/upload/p0001000100050001_Raport%20copiii%20strazii.pdf [Accesat la data de 14.01.2016]
2. [Online] Disponibil pe: http://www.anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Proiecte/PIP/PIP_Studiu_cersetorie_romana_B5_17.12.2013.pdf. [Accesat la data de 14.01.2016]
Preview document
Conținut arhivă zip
- Un experiment social - cum influenteaza etnia si limbajul non-verbal actul de a da bani cersetorilor.docx