Determinarea Profilului Managerului de Fond Mutual

Dispunem de informatii privind urmatorii indicatori: BETA (reprezentând performanta fondurilor mutuale), SAT (rezultatul obtinut de managerul fondului mutual la un test national), MBA (cuantificat binar prin 1 sau 0, dupa cum managerul a participat sau nu la un curs de master), AGE (vârsta managerului), TENURE (vechimea pe postul de manager).

Ne intereseaza sa identificam cum este influentata performanta fondurilor mutuale de factorii SAT, AGE, MBA, respectiv TENURE si, totodata, sa determinam pe baza acestor caracteristici profilul unui manager de succes.

Pe baza analizelor statistice realizate, se estimeaza ca un manager de fond mutual ar trebui sa îndeplineasca urmatoarele caracteristici:

- sa fi obtinut la testul national SAT un scor de peste 1241;

- sa fi urmat un curs de MBA;

- sa aiba peste 46 de ani;

- sa nu aiba vechime foarte mare pe postul de manager (sub 3 ani vechime: ideal 2 sau chiar deloc).

1. Omogenizarea esantionului

În vederea realizarii analizei se impune omogenizarea esantionului, prin identificarea valorilor extreme, pentru fiecare variabila în parte. Acest lucru s-a realizat utilizându-se analiza grafica de tip Box-Plot, pentru a se evita efectul pe care îl au asupra valorilor tendintei centrale, în primul rând asupra mediei.

În Anexa 1 sunt prezentate cele 4 diagrame Box-Plot corespunzatoare variabilelor prezentate în esantion (BETA, SAT, AGE, TENURE). Pentru variabila MBA nu are sens crearea diagramei Box-Plot, întrucât este o variabila binara, ce poate lua doar valorile 1 sau 0. În urma analizei, valorile extreme au fost înlaturate, obtinându-se un esantion omogen, cu 2003 observatii.

2. Aplicarea modelului liniar de regresie multipla

Se studiaza dependenta dintre variabile prin intermediul unui model liniar de regresie multipla, având 4 variabile independente (regresori - x) – SAT, MBA, AGE, TENURE – si o variabila dependenta (y) – BETA.

Anexa 3 evidentiaza rezultatul aplicarii modulului Regression (din Excel) asupra esantionului specificat si poate fi interpretat dupa cum urmeaza:

- Testul F confirma faptul ca modelul, în totalitate, este valid, întrucât valoarea Significance F este foarte mica, sub pragul de semnificatie ;

- Parametrii modelului de regresie sunt semnificativi, toate valorile P-value fiind mai mici decât pragul de semnificatie ;

- Se accepta asadar ipoteza conform careia performanta fondului mutual este influentata de caracteristicile managerului: scorul SAT, participarea la MBA, vârsta si vechimea acestuia;

- Aceasta concluzie este confirmata si prin construirea intervalelor de încredere. Astfel, considerând doua praguri de semnificatie ( , respectiv ), se constata ca valoarea 0 nu este continuta în nici unul dintre cele doua intervale. Asadar, cu probabilitatea aleasa (95%, respectiv 99%), între variabilele independente si cea dependenta exista dependente;

- Valoarea estimata a lui BETA poate fi determinata astfel:

- Întrucât valorile estimate ale coeficientilor variabilelor , , sunt pozitive, exista o legatura directa între acestea si variabila y;

- Coeficientul negativ al variabilei indica existenta unei legaturi inverse între aceasta si y;

- Modelul indica, asadar, urmatoarele:

- la o crestere cu o unitate a scorului SAT, marimea BETA creste cu 0,00048;

- participarea la un curs de master duce la cresterea marimii BETA cu 0,03644;

- la o crestere cu o unitate a vârstei, marimea BETA creste cu 0,00851;

- la o crestere cu o unitate a vechimii în munca, marimea BETA scade cu 0,03347.

- Informatiile privind bonitatea modelului indica faptul ca acesta este corect: valorile si multiple R au valori usor apropiate de 1, ceea ce indica legaturi între variabile. De asemenea, eroarea standard estimata prin esantion este mica: 0,2198;

- Valoarea relativ mica a poate indica o legatura ascunsa între variabilele modelului.

3. Estimarea profilului managerului de fond mutual

Determinarea scorului SAT optim:

- Pentru esantionul omogen, se calculeaza cele 3 cuartile, în scopul de a determina pe intervale de scor SAT, valoarea medie a indicelui BETA. Astfel, pe baza cuartilelor s-au creat intervale continând valorile BETA, dupa cum urmeaza:

- Intervalul care contine valori mai mici decât cuartila Q1: contine valorile indicelui BETA pentru cele mai mici 25% valori ale SAT;

- Intervalul care contine valori aflate între cuartilele Q1 si Q2;

- Intervalul care contine valori aflate între cuartilele Q2 si Q3;

- Intervalul care contine valori mai mari decât cuartila Q3: contine valorile indicelui BETA pentru cele mai mari 25% valori ale SAT;

- Pentru fiecare dintre cele 4 intervale se determina media valorilor BETA;

- Figura 5 din ANEXA 4 ilustreaza trendul ascendent al mediei valorilor indicelui BETA, calculate în functie de scorul SAT (observatie evidenta datorata legaturii directe dintre cele doua variabile);

- Se observa ca valorile maxime ale BETA se obtin în intervalul care contine valori mai mari decât cuartila Q3 (egala cu 1241);

- Prin urmare, un manager de succes este indicat sa fi obtinut un scor SAT de peste 1241.