Alegerile parlamentare Republica Moldova 1994-2010

Introducere

Republica Moldova este un stat suveran şi independent, în care suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită în mod direct şi prin organele sale representative. Organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului este Parlamentul, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În componenţa Parlamentului se aleg 101 deputaţi, care, în exercitarea mandatului, sînt în serviciul poporului, orice mandat imperativ fiind considerat nul. La 3 septembrie 1990, a fost ales Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, iar în data de 23 mai 1991, când R.S.S.Moldova a devenit Republica Moldova, “Sovietul Suprem” devine “Parlamentul Republicii Moldova”. La 27 august 1991 a fost proclamată Independenţa Republicii Moldova. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa noii entităţi statale. Începînd cu anul 1994, Parlamentul funcţionează pe bază permanentă, calitatea de deputat fiind incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. Alegerile parlamentare din 27 februarie 1994 s-au organizat în baza unei Legi special adoptate, iar ulterior, reglementările privind alegerea organelor puterii de stat şi desfăşurarea referendumurilor au fost concentrate într-un singur document — Codul electoral, adoptat 21 noiembrie 1997.Conform legislaţiei electorale, începînd cu anul 1994, alegerile parlamentare se desfăşoară în baza sistemului proporţional, întreg teritoriul ţării constituind o circumscripţie electorală, în care se aleg cei 101 deputaţi. Alegerile se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Rezultatele alegerilor parlamentare sînt confirmate de Curtea Constituţională a Republicii Moldova.

Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii componenţe. Parlamentul poate fi dizolvat înainte de termen:

a. în cazul imposibilităţii formării Guvernului (în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învenstitură) sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni;

b. dacă nu reuşeşete să aleagă Preşedintele Republicii Moldova.

În cazul survenirii circumstanţelor menţionate mai sus, se organizează alegeri parlamentare anticipate.

Caracterul general a Parlamentului R. M.

Parlamentul este instituția politică și juridică, formată din membri alesi, care are ca principala misiune adoptarea legii. El reprezintă una dintre verigile esentiale ale înfaptuirii democratiei, ale statornicirii unor rânduieli democratice, în masura să garanteze drepturile și libertătile cetătenilor Conf. art. 60 a Constitutiei RM, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului și este compus din 101 deputati.

Parlamentul RM

Constituţia RM în titlul III numit Autorităţile publice, reglementează puterile publice, competenţa lor şi raportul dintre ele. El este structurat în deplină conformitate cu principiul separării celor 3 puteri: legislativă, executivă, judecătorească. Principiul separării puterilor în stat nu ne permite să vorbim de un organ suprem al puterii de stat, un asemenea organ nu există şi nici nu poate să existe, în această ordine de idei poate fi vorba de organele supreme ale fiecărei din aceste puteri: Parlamentul, Preşedintele RM şi Guvernul, Curtea Supremă de Justiţie. Parlamentul constituie o instituţie publică a cărui rol este de a reprezenta populaţia unui stat şi în această calitate de a exercita prerogativele prevăzute de Constituţie.

Parlamentul RM are un dublu rol:

1. De a fi organul reprezentativ suprem al populaţiei.

2. De a fi unica autoritate legislativă a statului.

Parlamentele existente astăzi în sistemele constituţionale ale lumii sunt formate dintr-o singură cameră (unicamerale) fie din două camere bicamerale. Parlamentul RM este compus din 101 deputaţi şi este Parlament unicameral. Organizarea internă a Parlamentului include:

1. Biroul permanent – este organul de lucru al Parlamentului, el se compune din deputaţi care reprezintă proporţional fracţiunile parlamentare, din el fac parte: preşedintele Parlamentului şi cei doi vicepreşedinţi, Biroul permanent soluţionează de obicei probleme de ordin organizatoric. Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului prin vot secret cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de către parlament cu cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor.

2. Fracţiuni parlamentare – sunt alcătuite din cel puţin 5 deputaţi în bază de liste ale partidelor organizaţiilor social politice şi blocurilor electorale.Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de până la zece zile după constituirea legală a Parlamentului