Cultura Republicii Moldova în contextul globalizării

Globalizarea este termenul întrebuinţat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimentele care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi problemelor din alte părţi ale globului.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăţi şi în economia mondială, care rezultă din comerţul internaţional extrem de crescut şi din schimburi culturale.

Globalizarea se întrevede atît în domeniul economic, social, politic cît şi în domeniul cultural. În domeniul cultural, globalizarea are un caracter de convergenţă în lumea afacerilor şi în cea culturală de consum dintre diferite state, şi astfel are loc creşterea comunicării internaţionale. Pe de-o parte duce la popularizarea diferitor tipuri de culturi naţionale în întreaga lume. Pe de altă parte fenomenele culturale populare şi internaţionale se pot deplasa de la un nivel naţional, sau se pot converti la unul internaţional. Mulţi privesc aceasta ca o pierdere a valorilor culturale naţionale şi luptă pentru renaştere a culturii naţionale. . [1]

Dimensiunea culturala a globalizarii are același ordin de importanță ca si aspectele politice sau economice ale globalizarii. Argumentele pentru decizia de a acorda importanță globalizării culturale sunt destul de vizibile, limba, identitatea, stilul de viață nu sunt abstracțiuni, ci elemente fundamentale ale existenței noastre private, dar și publice. . [2]

Economiștii, juriștii, politicienii în prezent vorbesc mult de integrare europeană. De acord, sunt procese inevitabile și, sperăm, rodnice nu numai pentru economie, ci și pentru domeniile spiritului. Totuși, cultura nu se poate integra. Se globalizează civilizația, prin acțiunea fulgeratoare a tehnologiei de vîrf, dar nu trebuie - și cred că nici nu este posibil - să se globalizeze, integreze cultura. Cultura are alte cauzalități, alte energii și alte scopuri. Ea este expresia unei identități ireductibile, pe care trebuie să o ocrotim. Cine trebuie s-o ocroteasca - adică s-o apere de prostul gust și de numeroasele tehnici ale vulgarizării? Nu Bruxelles-ul, bineințeles, ci fiecare națiune in parte. A ocroti nu inseamnă, însă, a izola. Lumea postmodernă este construită după principiul vaselor comunicante. Cultura se supune acestui principiu. Oamenii de cultură trebuie sa circule prin lume liber, pentru că odată cu ei circulă și ideile. Cortinele de fier au căzut; au apărut, e adevarat, cortinele economice.

Globalizarea are un impact decisiv asupra culturilor si identităților naționale. Nu întotdeauna globalizarea implică un grad ridicat de comunicare sau de schimb între diverse culturi. Mai degrabă există tendința ca o cultură dominantă să se impună asupra celorlalte, rezultatul fiind un proces de omogenizare culturală. Gradul de intensitate al acestei omogenizări nu este dat de valoarea culturilor naționale, ci mai degrabă de forța economică a fiecărei țări în parte.

Procesul de globalizare are atât un impact pozitiv, cât si unul negativ asupra culturii naționale. Partea pozitiva a acestui proces este că va spori familiarizarea cu culturile altor popoare sunt, cu siguranță, benefice pentru omenire. Aspectul negativ al globalizării asupra culturii naționale reprezintă expansiunea necontrolată a unor modele culturale de calitate îndoielnica, ce aduce un prejudiciu tradițiilor nationale si culturale ale popoarelor , amenințând originalitatea lor. . [3]

După cum am menționat mai sus orice țară care dorește un nivel de viață mai ridicat și o colaborare rodnică și de lungă durată, activitatea ei este îndreptată către procesul de globalizare. Țelul politicii externe a Republica Moldova în prezent este integrarea europeană. Comunitatea europeana face parte din amplul proces de globalizare.

Globalizarea nu include doar sfera politică, economică, dar și cea culturală. Eu consider că se abservă deja rezultate ale integrării culturale ale Republicii Moldova.

Zeci de mii de basarabeni muncesc astăzi in străinătate.Unii se intorc, alții se stabilesc definitiv în țările de adopție. Ei nu se stabilesc singuri, ci cu familiile, tradițiile, cu modelul cultural în care au crescut. Ei sunt principalii reperezentanți ai culturii noastre și cei care o răspîndesc, ei ne includ în acest mare proces de globalizare culturală. Alte popore prin intermediul lor fac cunoștință cu cultura moldovei, iar cetățenii noștri se familiarizează cu cultura țării în care activează și astfel are un loc un continuu proces de schimb cultural.

Deseori mă întreb ce se intamplă cu modelul nostru cultural(care implica uneori și o religie diferită) care se instalează în spațiul altei lumi, altor tradiții, altor modele de existență si de cultură, oare nu sunt ei tentați ca la un moment dat să renunțe la cultura noastră națională?

Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activităţi culturale: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea şi televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele şi bibliotecile, editarea de cărţi, cercetarea ştiinţifică, turismul cultural şi altele. [4]