Guvernarea electronică în unitățile administrativ teritoriale din Republica Moldova și Moldova ca regiune a româniei

Rezumat

Scopul acestei lucrări este măsurarea calității site-urilor autorităților publice din România (regiunea Nord-Est) și Republica Moldova și aplicarea unor ipoteze care să justifice această situație. Grila de observație a fost preluată din studii anterioare, și a fost aplicată pe site-urile unor primării ale municipiilor din România și unor orașe din Republica Moldova. Eșantionul de primării selectat pentru acest studiu a fost măsurat conform criteriilor din grila de observație. Rezultatele obținute ne arată în primul rând starea de fapt a site-urilor precum și asemănările și deosebirile între cele două state analizate pe baza criteriilor din grilă.

Cuvinte cheie : guvernare electronică, securitate și protecție a datelor, e-content, e-servicii, participare a cetățenilor, diviziune digitală

Introducere

Guvernarea electronică reprezintă, în acceptiunea generală, utilizarea de către Guvern a aplicațiilor informatice și a altor tehnologii ale informației, bazate pe Internet, combinate cu procese care implementează aceste tehnologii, pentru a îmbunătăți accesul și livrarea informației către Guvern și a serviciilor către public, sau către alte agenții și entități guvernamentale. Aceasta aduce perfecționări ale modului de lucru al Guvernului care au ca rezultat creșterea eficacității, eficienței și calitățíi serviciilor.

Internetul, globalizarea și dezvoltarea rapidă a tehnologiei sunt toți factori care contribuie la emergența noii economii digitale, care favorizează emergența unor noi capabilități și mentalități printre consumatori și firme. Sectorul privat nu este singurul care se confruntă cu aceste provocări și oportunități, sectorul public este și el inclus în aceași sferă. Astfel, sectorul public se află în situația de a-și schimba orientarea înspre satisfacerea nevoilor și cerințelor cetățenilor.

Cetățeanul este elementul central al aplicațiilor informatizate. Scopul lor este să maximizeze gradul de satisfacție al cetățenilor prin rezolvarea nevoilor particulare. Acestea vin sub forma soluționării problemelor reale ale cetățenilor și nu ca o soluție a problemelor proprii organizației sau intereselor acesteia. Cu alte cuvinte, informațiile produse de organizații sunt corelate cu interesele cetățenilor săi și nu urmărind interesul organizației.

Ca urmare a prevederilor legii 544/2001 cu privire la accesul liber asupra informației de interes public și conform prevederilor legii 52/2003 cu privire la transparența decizională din administrația publică, autoritățile publice românești sunt determinate să întărească prezența lor online prin site-uri orientate către cetățean. Implementarea unor căi de comunicare de calitate superioară (web) sub forma site-urilor conferă abilitatea de a întări comunicarea bi-direcțională între autoritățile române și cetățenii lor. În acest mod, cetățenii sunt implicați în procesul de luare a deciziilor, de adoptare a actelor legislative și li se conferă un grad mai mare de accesabilitate și conștienizare cu privire la informația de interes public și gradul de transparență decizională înăuntrul paginilor web al site-urilor autorităților publice centrale.

Implicațiile celor două legi invocate fac referire la conținutul informatic (e-content), relevanța acestuia, cât de completă este informația de interes public și participarea on-line (e-participation) adică gradul de transparență decizională și abilitatea unor trăsături ale site-urilor de a stimula o relație de interacțiune cu audiența acestuia. Pe lângă aceste criterii, calitatea mai poate fi analizată și din punct de vedere tehnic prin capacitatea site-ului de a facilita accesul, navigație bună pe site, și trăsături estetice atrăgătoare.

Din punct de vedere al accesibilității am identificat mai multe caracteristici printre care amintim: nevoia de acces a persoanelor cu dizabilități urmată de accesul tehnic (pe diferite platforme) și prezența în diferite limbi a site-ului propriu zis. Conform navigabilității trăsăturile dezirabile sunt secvenționarea facilă și organizarea logică a paginilor, structura să fie menținută în același tip de design pe fiecare pagină, iar numărul de click-uri pentru a ajunge la conținut să fie cât mai mic cu putință. Din punct de vedere al protejării datelor personale și a securității, creșterea numărului de site-uri care oferă tranzacții online determină necesitatea captării sau construirii încrederii cetățenilor, astfel o modalitate de criptare a datelor personale poate asigura acest lucru. Prima impresie asupra unui site este corelată puternic cu estetica acestuia, astfel atitudinea vizitatorilor este influențată direct prin modul de afișare și designul, completat de conținut. O estetică a site-ului corespunzătoare poate crește numărul de vizitatori. Din punct de vedere al conținutului online, o calitate superioară a documentelor disponibile este o necesitate pentru instituțiile administrative, astfel asigurarea conținutului precum și accesarea acestuia de către categoriile de persoane interesate face parte din însuși scopul site-ului. Un ultim criteriu este cel al participării online unde comunicarea multi-direcțională determină beneficii de partea tuturor participanților la dialog. Asigurarea dialogului reduce timpii de reacție cu privire la hotărârile luate și ajută la îmbunătățirea situației sau clarificarea acestora prin feedback.

Guvernarea electronică constă în interacțiunea dintre guvern, parlament și alte instituții publice cu cetățenii prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra proiectelor de lege aflate în discuție și emiterea de păreri de către cetățeni, plata taxelor de către contribuabili, completarea unor plângeri și petiții online reprezintă mijloace eficiente puse la dispoziție de către stat pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.