Începuturile Parlamentarismului Britanic Modern

Această sinteza își propune să constituie o încercare simplă și concisă de ilustrare a etapelor și caracteristicilor cele mai importante și interesante ale vieții politice din Anglia între două din cele mai însemnate evenimente din istoria modernă a acestei țări :Glorioasa Revoluție din 1688 și adoptarea legii reformei elecorale din 1831.Politica înseamnă cum s-a intuit încă din Antichitate ,”sfera organizării și conducerii unei societăți”(Adrian Paul Iliescu ,2002,p.25) iar prin viață politică înțelegem activitatea umană desfășurata în urmarirea unor idealuri sau scopuri politice în totalitatea ei.

1.Războiul Civil Englez ,aspecte și cauze politice

Orice demers știintific care cuprinde Anglia secolului XVII nu poate ignora evenimentele revoluționare care a avut loc în acest secol ,unul decisiv pentru istoria națiunii engleze.Istoriografia dedicată evenimentelor din acest secol al revoluției poate fi înterpretată de autori poate pro-parlamentară aparținând istoricilor Whig ori pune accent pe elemente ale luptei de clasa precum marxistă sau conform ideologiei ”de dreapta” să nege chiar ideea de revoluție. De-a lungul secolului XVII societatea engleză modernă si statul modern englez încep să ia forma ,poziția Angliei în intreaga lume se modifică iar toate acestea își vor aduce contribuția nu numai la realitățile geopolitice din prezent ci chiar la prejudecați ,speranțe și mod de gândire Acest secol a fost împărțit de istorici în mai multe etape în funcție de evenimentele cheie ale revoluției constituționale sau politice,astfel prima etapa corespunde Războialor Civile 1642-1651 urmata de perioada Commonwealth-ului și Protectoratului care va lua sfârșit prin restaurația Stuarților și va duce la ultima etapa Glorioasa Revoluție din 1688-1689

Inainte de a trece la date concrete țin să precizez o imagine asupra stării generale ale istoriei secolului XVII din Anglia și anume în primul rînd lungimea și profunzimea perioadelor de instabilitate politică și al doilea rînd de uimitoarea sa productivitate intelectuală care sau făcut remarcabile în secolul XVII de celelalte perioade ale istoriei engleze și întreaga experiență a acestui secol de a Europei în ansamblu

Regina Elisabeta I înceteaza din viață la 24 martie 1603 iar Iacob VI al Scoției îi va succede la tron fărăa întampina opoziție devenind și Iacob I al Angliei.Guvernarea dinanstiei Tudorilor a fost o guvernare de mână forte însă aceasta forță nu a fost data de armata sau forțe de ordine pentru că ei au acumulat o putere spirituala bazandu-se pe opinie publica ,pe arendași,pe negustori și pe ”yeomeni” Imprudența dinastiei Stuaartilor va deschide calea pentru victoria adversarilor puterii absolute a regalității. Societatea engleză era împarțită în 3 clase principale:”yeomeni” micii deținători de proprietate,”gentry” nobilimea mică și mijlocie și ”peers”sau pairi marea nobilime privilegiată și membră a Camerei Lorzilor.Ca și un grup social gentry-lor le-a lipsit prin tradiție coeziunea

Parlamentul în secolul al XVII reprezenta aproape în exclusivitate clasele deținătoare de proprietăți Primul Parlament apăruse sub domnia lui Eduard I (1239-1307) provenind dintr-o tradiție mai veche pentru că anglo –saxonii au preferat din vechime dezbaterea politică în adunări pentru rezolvarea problemelor cotidiene (Witenagemotul anglo-saxon din sec VII-XI ”sfatul bătrânilor”) ,era alcatuit din doua camere dar crearea institutiiilor parlamentare nu sa realizat in mod constient iar ulterior a fost un instrument de control in mâinile baronilor apoi in ale natiunii intregi

Camera Lorzilor era vazuta ca fiind mai importanta decat Camera Comunelor alcatuita din din episcopi si din marii proprietatari de pamant care isi cumparau titlurile.Intre 1604 si 1624 numarul de alegeri constestate se tripleaza pentru a se dubla in 1640 Cele mai importante activitati se desfasurau in Parlament unde erau sedintele in plen dar si dezbaterile din comitete.Un cod al procedurilor parlamentare era ”Modus Tenendi Parliamentum” datând de la sfarsitul perioadei medievale Regasirea numelui unui membru pe actul unei legi(”bill”) nu insemna ca a participat la sedintele comisiei sau ca fost interesat de respectiva problema ,orice menmbru putea fi desemnat pentru orice comisie indiferent de preferintele personale