Extras din referat
În puzzle-ul global al lumii contemporane, Republica Moldova începe sa iasă din
anonimat chiar daca în marele joc adevărata miză este ancorarea Ucraine Occidentuluii.
Dar până acolo, Republica Moldova ramâne o importantă piesă a cărei destin se joacă.
Animată de atenţia fără precedent şi minată de discordia dintre legăturile spirituale cu
vestul şi legăturile economice cu estul ţara se focalizează în direcţia europenizării.
Această europenizare însă nu poate fi gândită independent de ţara noastră. Eseul de faţă
işi propune să analizeze raporturile de securitate dintre aceste doua ţări depăşind
constrangerile abordarii realiste.
Sfârşitul Războiului Rece a reprezentat şi sfârşitul gândirii relaţiilor internaţionale
în termenii stricţi ai conflictului armat, gândire devenita insuficientă pentru explicarea
atitudinii statelor unul faţă de celalalt. Reconceptualizarea studiilor de securitate a
zdruncinat supremaţia statului-naţiune ca singur obiect de referinţă al securităţii,
teoretizată de Morgenthau.
Abordarea realistă a nivelului sistemic şi statal nu mai sunt suficiente în contextul
internaţional actual. Nivelul de analiză a securităţii a coborât sub cel al statului, sau a
unei instituţii sociale ajungând până la individ. Globalizarea şi permeabilitatea
frontierelor pe care a generat-o ridică probleme până nu de mult interne (criminalitate,
imigratie, demografie, terorism) la rangul de priorităţi ale agendei de securitate. Aceste
ameninţări non-tradiţionale nu mai afectează un singur stat. Dinamica redefinirii teoretice
a ariei de studiu discutate poate fi demonstrată şi prin introducerea unor terminologii noi
adecvate contextului actual cum ar fi dihotomia securizare-desecurizare sau acţiunea de a
introduce o temă nouă în discursul despre securitate sau din contră de a abandona un
subiect în favoarea altuia.
Identificând cinci sectoare principale ale securităţii naţionale, militar, politic,
economic, societal şi ecologic, Barry Buzan propune o reconsiderare a universului
discursului pentru ideea de securitate naţională:
„Acolo unde aproape că nu exista o idee de stat, iar instituţiile guvernamentale constituie
ele însele principala ameninţare la adresa multor indivzi, securitatea naţională aproape ca
incetează sa mai aiba un conţinut şi trebuie să consideram indivizii şi unităţile substatale
drept referinţe cu un sens real.”
Pentru a oferi şi un suport afirmaţiilor enunţate mai sus vom analiza relaţiile de
securitate dintre România şi Republica Moldova ca o critică adresată modelului realist de
analiză.
Înainte de a începe însa trebuie delimitată această analiză în spaţiu şi timp:ne vom
limita la perioada cuprinsă între începutul anilor 90 şi prezent, în contextul internaţional
al imaginii Republicii Moldova de pion în jocul dintre Uniunea Europeana şi Rusia şi
totodată de stat problemă şi nu stat partener.
În ceea ce priveşte ipoteza analizei ce urmeaza a fi întreprinse, e necesar să
discutam contextul relaţiei româno-basarabene şi interesul fiecărei părţi.
Vom începe aşadar cu imaginea istorica a Podului de Flori ce a marcat prima
deschidere de dupa al doilea război mondial a frontierei româno-sovietice şi pe care
entuziasmul vremii a catalogat-o drept expresie a puternicelor legături sentimentale ce
legau cele două state. Această metaforă a istoriei comune anticipează cursul relaţiei
dintre aceste doua state. Romania a fost primul stat care a recunoscut independenţa
Republicii Moldova.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Negociere si Conflict - Republica Moldova-Romania - Studii de Securitate.doc