Opțiunea tinerilor absolvenți de liceu pentru înscrierea în învățământul universitar

Am ales această întrebare deoarece tot mai des auzim despre universități care apar și dispar peste noapte, despre scandalurile din mass-media ce privesc mediul universitar și fraudele comise în interiorul acestuia privind tezele de doctorat ale diverșilor oameni politici români. Am ales această temă din curiozitate persoanlă; pentru a vedea exact care este traiectoria unei generații de la ciclul gimnazial până la cel universitar, dacă acesta există, și care sunt motoarele care conturează această traiectorie.

Prin urmare, am ales generația 2005-2016, deoarece am vrut să urmăresc cum evoluează cifrele privind elevii înscriși și absolvenții de la clasa a VIII-a până la clasa a XIX-a și câți dintre aceștia optează pentru înscrierea la facultate, ba mai mult, câți dintre aceștia devin absolvenți cu diplomă ai unei universități. Desigur, acest studiu se poate transforma într-un studiul al pieței muncii în anul 2016, analizând câți dintre proaspeții licențiați au intrat pe piața muncii și câți dintre aceștia lucrează în sfera specializării avute la facultate, însă mă voi opri asupra aspectelor privind învățământul și, mai precis abandonul în diferitele cicluri școlare.

Pentru început am analizat datele privind înscrierea în învățământul gimnazial în anul 2005, pe județe, datele fiind preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică. Putem vedea cum numărul cel mai mare de elevi înscriși este înregistrat în Municipiul București (62395 de elevi) și cel mai mic număr este înregistrat în Covasna (9463 de elevi), factorii ce ar putea genera această diferență fiind gradul de urbanizare al Municipiului București, oferta educațională mult mai largă prezentă aici cât și faptul că vorbim despre gradul destul de crescut de străini care s-au stabilit aici prin intermediul job-urilor (corporațiile fiind mult mai des întâlnite aici decât în restul teritoriului).

Dacă ar fi să analizăm cauzele pentru care numărul elevilor din Covasna este cel mai scazut din întreg teritoriul vom concluziona destul de rapid faptul că cel mai important factor este limba, diferența dintre limba română si cea maghiară, cea maghiară predominând.

Cel e-al doilea set de date este cel al absolvenților ciclului gimnazial. Dacă ne uităm la aceleași două regiuni menționate anterior, Covasna și Municipiul București putem vedea o diferență extrem de mare între numărul celor înscriși și al celor care au absolvit această etapă școlară. Din 9463 de elevi în Covasna, au absolvit doar 1918 elevi, în timp ce în Municipiul București doar 12829 dintre cei 62395. În Covasna vorbim despre 7545 de elevi care au abandonat școala, iar în Municipiu vorbim e 49566 dintre aceștia. Cauzele sunt cele general identificate în mai toate studiile efectuate pe tema abandonului școlar, cu precădere delincvența juvenilă, dar și sărăcia (imposibilitatea famiilor de a-și menține copii în școală), dar și cauze precum emigrarea familiilor. Diferența este una extrem de mare însă, iar măsurile luate de stat sunt aproape inexistente, măsuri precum creșterea accesibilității la sistemul educațional prin oferirea gratuită a manualelor școlare pentru un număr cât mai mare de elevi, vizând în special familiile defavorizate, construirea de unități școlare unde acestea sunt extrem de puține, dotarea acestora în mod corespunzător (o problemă des întâlnită în provincie, unde există sate/comune care sunt în imposibilitatea de a oferi minimul de confort necesar precum căldură în timpul lunilor de iarnă, etc), oferirea unui mijloc de transport special pentru elevi în cazurile în care există o singură școală pe raza unui comune, etc.

Dacă trecem la numărul celor înscriși la liceu, tot în cele două județe, vedem că numărul elevilor este mai mare decât cel al elevilor înscriși la gimnaziu. Acest lucru se poate datora revenirii în mediul educațional al celor ce au abandonat școala cu ceva timp în urmă dar și a imigrării unor elevi ce au urmat cursurile primare în altă țară. Acest lucru se datorează și pieței muncii care a devenit mult mai axată pe studii, în acest moment examenul de Bacalaureat fiind o cerință uzuală pentru orice timp de loc de muncă, fie mediu privat sau mediul public.

Cu toate acestea, revenirea în mediul educațional nu este una ușoară, lucru reflectat de ponderea de promovabilitatea, în fiecare an, a examenului de Bacalaureat. În prezent există, la nivel național licee sau școli vocaționale care nu pot livra pieței muncii nici măcar un absolvent cu diplomă. Spre exemplu, tot în Covasna, deși numărul celor înscriși la liceu a crescut, comparativ cu numărul celor care au promovat Examenul Național de clasa a VIII-a, ajungând la 8305 de elevi ai ciclului liceal, doar 1966 dintre ceii peste 800 de elevi au promovat examenul de Bacalaureat.