Parlamentul României - Structură Instituțională Statală

1. Introducere

Parlamentul României este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor.

Reprezentanţii poporului sunt aleşi în Parlament, pe baza votului universal, egal, direct, secret şi liber consimţit, pe un mandat de 4 ani. Camera Deputaţilor şi Senatul au prerogative egale, cu excepţia numirii numai de către Senat a Avocatului Poporului, justificând bicameralismul.

Organizarea internă a Parlamentului este stabilită prin regulament propriu. Pentru îndeplinirea atribuţiilor lor, Camerele îşi organizează birouri, comisii care îşi desfăşoară activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate.

Convocat de Preşedintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, Parlamentul îşi desfăşoara primele activităţi separat în fiecare Cameră, acestea alegându-şi birouri de vârstă, alcatuite din cel mai vârstic parlamentar şi 4 secretari, stabiliţi din rândul celor mai tineri deputaţi, respectiv senatori. În vederea validării mandatelor parlamentarilor, Camerele îşi aleg în prima lor şedinţă câte o comisie de validare, care trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.

Camerele se pronunţă printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor propuşi pentru validare şi prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus să i se invalideze mandatul. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.

Camera Deputaţilor este organizată în conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, Grupurile parlamentare şi Comisiile parlamentare.

2. Grupurile parlamentare

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. În Camera Deputaţilor s-au organizat următoarele grupuri parlamentare:

- Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (PD-L) are în momentul de faţă 118 membri.

- Grupul parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (PSD+PC) are în momentul de faţă 106 membri.

- Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (PNL) are în momentul de faţă 54 membri.

- Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) are în momentul de faţă 22 membri.

- Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale. are în momentul de faţă 18 membri.

În general, grupurile parlamentare au următoarele competenţe:

- fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare;

- propun câte un candidat pentru funcţia de Preşedinte al Camerei Deputaţilor şi cea de Preşedinte al Senatului;

- fac propuneri pentru candidaţii membrilor birourilor celor două Camere;

- îşi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare;

- participă la alcătuirea comisiilor de mediere;

- prezintă propuneri pentru stabilirea ordinii de zi;

- prezintă amendamente;

- pot cere preşedintelui Camerei verificarea cvorumului;

- pot cere încheierea dezbaterilor asupra unei probleme puse în discuţia Adunării;

- pot adresa interpelări;

- au drept de iniţiativă legislativă.

3. Birourile permanente

Birourile permanente se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor si a Senatului şi ele cuprind pe preşedintele Camerei, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori.

 Preşedintele Camerei Deputaţilor

Pentru alegerea preşedintelui este necesar, în primul scrutin, votul majorităţii parlamentarilor, iar dacă această cerinţă nu s-a realizat, se organizează cel de-al 2-lea tur de scrutin, la care participă în Senat primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi exprimate, iar în Camera Deputaţilor, dacă nici un candidat nu a întrunit, după 2 tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi desemnat preşedinte candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Preşedintele Camerei este ales, spre deosebire de ceilalţi membrii ai Biroului, pe durata întregului mandat al Camerei, iar odată cu alegerea lui, înceteaza activitatea preşedintelui de vârstă.