Politica europeană de combatere a schimbărilor climatice și planul american pentru energie curată

Unul din marile motive ce sta la baza aparitiei politicilor publice este esecul de piata. Modelul concurential idealizat ce produce o alocare de bunuri in asa fel incat nimeni sa nu poata avea mai multe avantaje fara a crea altora dezavantaje a stat la baza esecului de piata, iar cele 4 esecuri de piata general recunoscute - bunurile publice, problemele exterioare, monopolurile naturale si asimetria informatiei - au creat baza pentru interventia administratiei publice.

Stiinta politicilor publice a aparut si s-a dezvoltat relativ recent, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, atat in America de Nord cat si in Europa. Reprezentantul stiintelor politice americane, Harold Lasswell a reusit ca prin intermediul unor publicatii de specialitate sa integreze analiza de politici publice intr-un domeniu ce acesta il numea "stiinte de politici publice ale democratiei".

Conceptul de "politici publice" sau "analiza politicilor publice" a fost folosit cel mai des incepand cu anii '60, in America, atunci cand guvernul american a incercat rezolvarea conflictului rasial. De-a lungul timpului termenul de "politici publice" a cunoscut o serie intreaga de definitii, cea mai raspandita si simpla fiind cea data de Thomas Dye (1972), "ceea ce guvernele aleg sa faca sau sa nu faca".

In prezentul eseu am ales sa analizez doua politici publice ce isi propun sa combata schimbarile climatice aparute in ultimii ani. Aceste schimbari climatice reprezinta o mare amenintare asupra mediului inconjurator, dar si a sanatatii planetei si a intregii populatii. Producerea de energie electrica si termica impreuna cu sectorul transporturilor sunt responsabile de peste 70% din gazele cu efect de sera emise pe intreg globul pamantesc.

Cel mai important instrument juridic international in lupta impotriva schimbarilor climatice este Protocolul de la Kyoto , acesta avand principal obiectiv reducerea anumitor emisii de gaze responsabile de incalzirea globala cu cel putin 5% in perioada 2008-2012. Obiectivele acestui protocol au fost mai mult sau mai putin atinse, cert este faptul ca in momentul de fata inca ne confruntam cu schimbari climatice majore, astfel ca majoritatea statelor incearca sa ia masuri in aceasta privinta. Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii sunt doar doua exemple ce pun in practica politici de combatere a schimbarilor climetice si de promovare a unei energii curate.

Uniunea Europeana a fost foarte atenta la schimbarile climatice ce au avut loc de-a lungul anilor, fapt pentru care aceasta a intrat in cursa pentru combaterea acestora inca din anul 1990. Un prim pas a fost ca pana in anul 2000 nivelul emisiilor de dioxid de carbon sa scada la acelasi procent ca si in 1990, lucru ce s-a si intamplat. In prezent, combaterea schimbarilor climatice este una din cele cinci teme majore ale strategiei - Europa 2020 - (a fost pusa in aplicare in anul 2009), strategie ce doreste ca pana la finele anului 2020 emisiile de gaze cu efect de sera sa fie reduse cu 20%. Un alt obiectiv al liderilor de la Bruxelles este ca pana in 2030 emisiile de gaze cu efect de sera sa scada cu 40%, acest lucru fiind posibil prin utilizarea unor cantitati mai mari de energie produsa la nivel local.

Statele Unite ale Americii si-au inceput lupta impotriva schimbarilor climatice tot la inceputul anilor 1990, atunci cand a aparut un plan strategic pe cinci ani - The New Generation of Environmental Protection - ce isi propunea protectia ecosistemelor, preventia poluarii masive si infiintarea unei legislatii speciale pentru protectia mediului. Acest plan, dar si cele ce au urmat au fost implementate cu ajutorul United States Environmental Protection Agency. In prezent, presedintele american Barack Obama a lansat oficial in luna august a acestui an un plan contra amenintarilor aduse de schimbarile climatice. Planul american pentru energie curata reuneste o serie de reguli si reglementari ce impun centralelor electrice sa-si reduca cantitatea emisiilor de dioxid de carbon cu cel putin 32% pana in anul 2030, acesta fiind considerat si cel mai radical plan constituit pana in prezent in Statele Unite ale Americii.

Dupa cum aminteam si mai sus, in prezentul eseu am ales sa analizez doua politici publice ce au ca subiect principal combaterea schimbarilor climatice, si anume: Politica europeana de combatere a schimbarilor climatice, apartinand Uniunii Europene si Planul american pentru energie curata, apartinand Statelor Unite ale Americii. Chiar daca aceste doua politici/actiuni au la baza aceeasi problema, faptul ca sunt gandite si implementate pe alte continente le face sa se diferentieze din mai multe puncte de vedere.

De-a lungul timpului multi autori au incercat sa clarifice diferentele ce apar in procesul politicilor publice si de ce acestea difera de la un regim la altul sau de la o tara la alta, astfel ca s-a ajuns la utilizarea conceptului de stil de politica publica. Aceste stiluri ne ajuta sa sesizam