Relaționarea Kosovo-Europa

În secolul al XX Kosovo a fost împărţit între Regatul Serbiei şi Regatul Muntenegrului, iar în cele din urmă a revenit statului succesor, Regatul Iugoslaviei. După sfârşitul Războiului din Kosovo şi încetarea bombardamentului Iugoslaviei de NATO, teritoriul a intrat sub administraţie interimară a Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNMIK). În februarie 2008, Adunarea din Kosovo a declarat că provincia Kosovo este independentă şi cunoscută ca Republica Kosovo. Din 9 noiembrie 2009, independenţa este recunoscută de 75 de state membre ONU și de Republica Chineză (Taiwan). Pe 8 octombrie 2008, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care solicită Curţii Internaţionale de Justiţie, un aviz consultativ cu privire la problema declaraţiei independenţei provinciei Kosovo. Cele două mari grupuri etnice din Kosovo, albanezii şi sârbii au avut ostilitate unii faţă de ceilalţi de-a lungul istoriei până în prezent, fiecare grup susţinând că regiunea le aparţine.

In the XXth century Kosovo was split between the Kingdom of Serbia and the Kingdom of Montenegro, and finally it was incorporated into the Kingdom of Yugoslavia. After the end of the Kosovo War and the cease of the NATO bombardment of Yugoslavia, its territory entered under the interim administration of the UN (UNMIK). In february 2008, the Kosovo Assembly declared that the Kosovo province has become independent, and will forth be known as the Kosovo Republic. From November 9 2009 its independence is recognized by 75 UN member states and the Chinese Republic (Taiwan). On October 8 2008, the UN General Assembly adopted a resolution that solicits the International Justice Court, for a consultative notification in regards to the Province of Kosovo’s independence declaration. The two largest ethnic groups in Kosovo, the Albanians and the Serbs, are known to be hostile to one another, each group stating that the region belongs to them.

1. Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Kosovo

Kosovo şi-a consolidat treptat structurile care se ocupă cu procesele de integrare europeană şi a instituit un Consiliu naţional pentru integrarea în UE, condus de către preşedinte. Obiectivul acestui Consiliu naţional este de a mobiliza instituţiile din Kosovo în vederea realizării obiectivelor din cadrul agendei sale de reformă europeană. Ministerul integrării europene conduce un grup operativ pentru integrarea europeană. Ministerul a demonstrat o capacitate bună de a mobiliza alte ministere şi instituţii, prin coordonarea unei contribuţii globale a Kosovo la pregătirea prezentului studiu de fezabilitate.

Revizuire a Comunicării din 2009 privind Kosovo – concretizarea perspectivei sale europene

În 2009, Comisia a emis o comunicare privind Kosovo, care a inclus recomandări pentru o serie de măsuri practice care ar putea fi adoptate de UE pentru a asigura progresul continuu al Kosovo către Europa.

UE a lansat un dialog privind liberalizarea vizelor şi a prezentat autorităţilor din Kosovo foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor; acum, autorităţile din Kosovo au transmis primul lor raport. În 2011, UE a fost de acord să extindă măsurile comerciale autonome pentru Kosovo. Kosovo a fost inclus, de asemenea, în Convenţia privind cumulul de origine paneuromediteranean, la care poate participa activ după încheierea unui acord comercial. Kosovo continuă să se pregătească pentru integrarea în cadrul de supraveghere economică şi bugetară. În decembrie 2011, Consiliul a recunoscut faptul că dezvoltarea socioeconomică a Kosovo ar fi, de asemenea, intensificată prin aderarea la Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare.

În martie 2011, Comisia a recomandat Consiliului să o autorizeze să negocieze un acord-cadru care să permită Kosovo să participe la programele UE. Comisia şi Kosovo au efectuat trei cicluri de dialog cu privire la procesul de stabilizare şi de asociere. Acest dialog s-a dovedit a fi un mecanism eficace pentru monitorizarea Kosovo şi acordarea de consultanţă cu privire la măsurile pe care Kosovo trebuie să le ia în vederea implementării agendei sale de reformă europeană. Acest mecanism prevede, de asemenea, consultări cu organizaţii ale societăţii civile.

Kosovo beneficiază, în cadrul instrumentului de asistenţă pentru preaderare, de programele de cooperare transfrontalieră cu Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Muntenegru.

Împreună cu autorităţile din Kosovo, Comisia a lansat un dialog structurat privind statul de drept. Acest lucru demonstrează angajamentul politic al autorităților din Kosovo şi al Comisiei de a soluţiona problemele din acest domeniu într-un stadiu incipient al procesului de extindere.