Revoluția Sofistă

REVOLUTIA SOFISTA

CE ESTE SOFISTUL?

Cuvintele grecesti sophos, sophia traduse în mod obisnuit prin „întelept” si „întelepciune” ,erau în uzul comun din cele mai vechi timpuri,desemnând o calitate intelectuala sau spirituala.

La inceput ele conotau în primul rând iscusinta într-o anumita meserie(ex:Apollo este sophos cu lira;Thersites este sophos în vorbire).

Acest sens trece usor în cel al cunoasterii în toate sau în al chibzuintei. Aici sophos ar putea însemna expert,desi este mult mai probabila semnificatia de „priceput în toate”.

Cuvântul sophistes,sofist,este un substantiv derivat din verb. Dupa cum remarca Diohenes Laertios,mult dupa ce cuvântul a dobândit o semnificatie ireventioasa,sophos si sophistes ,erau odata sinonime.

Aceasta se vede în special la Herodot,care îi numeste sophos pe Pitagora si Solon.

Ca cei sapte întelepti erau numiti sophisti stim dintr-un fragment al lui Aristotel si de la Isocrate.

Probabil se considera ca un sophistes ar fi trebuit sa fie un învatator.Numele era adesea asociat poetilor,caci pentru greci învatatura practica si sfatul moral constituiau îndatoririle principale ale poetului.Gasim,astfel ca în cea mai veche aparitie cunoscuta a asa,într-o oda a lui Pindor,cuvântul sophistes înseamna „poet”.Se pare ca în sec V cuvântul a început sa fie folosit în privinta scriitorilor în proza,pe masura ce educatia a început sa fie tot mai mult realizata în acest mediu.

Un sophistes scrie sau îi învata pe altii pentru ca are o iscusinta sau o cunoastere deosebita de împartasit.Sophia sa este practica,fie în domeniul conducerii si politicii,fie în artele tehnice.

SOFISTII

1) PROFESIONALISMUL

În timpul vietii lui Socrate,termenul a început sa fie folosit în legatura cu o categorie particulara,anume educatori profesionisti care le ofereau tinerilor,contra plata,învatatura si expuneri publice de elocinta.Ei pretindeau ca apartin traditiei anterioare facute de poeti „Aceia care îsi vând învatatura pe bani oricui o doreste sunt numiti sofisti” spune Socrate în „Memoriile lui Xenofon”.

Aristotel îl descrie pe sofist ca pe unul care scoate bani dintr-o întelepciune aparenta,nu reala.

Profesionalismul sofistilor e evidentiat de faptul ca Protagoras avea doua categorii de elevi:tineri de familie buna care doreau sa intre în politica si aceia care studiau ”ca sa devina sofisti de meserie”.În dialogul Protagoras,Socrate descrie sofistul ca pe un fel de negustor sau traficant de marfuri din care se hraneste sufletul(sau mintea)

Între timp Platon a scris „Sofistul” unde sofistii devin pur si simplu „vânatori platiti de tineri bogati”. Nu numai Platon nu avea încredere în sofisti ci si Anytos si Hippocrates.Însa Platon chiar daca nu era de acord cu sofistii a fost blând când a vorbit despre cei mai buni dintre ei:Protagoras,Gorgias si Prodicos.

Sofistii au fost condamnati de catre batrânii atenieni datorita profesionalismului lor si anume tipul de subiecte pe care le predau,în special virtutea.Desi unii dintre ei predau multe alte lucruri,toate includeau studiul politicii,iar calea spre aceasta,în Atena democratica,era puterea vorbirii convingatoare.

Socrate îi critica pe sofisti deoarece el sustinea ca,acceptând bani,sofistii se lipseau de libertatea lor:erau constrânsi sa discute cu oricine putea plati taxele,pe când el era liber sa se bucure de societatea celor pe care-i alegea singur.

Întelepciunea ar fi trebuit sa fie împartasita de bunavoie între prieteni si iubiti.

2)STATUTUL DE CALATOR DE LA O CETATE LA ALTA

Sofistii erau prin urmare antipatinzanti,din motive diferite atât de filosofi ca Socrate sau Platon,cât si de cetateni de seama,ca Anytos(lider democratic important).Antipatia nu se datora numai temelor pe care le predau ci si propriul lor status era potrivnic.

Sofistii nu erau lideri atenieni,nici macar cetateni.Ei erau straini,provinciali al caror geniu depasise hotarele cetatilor lor lipsite de importanta.

Gorgias a plecat la Atena pentru a pleda cauza cetatii Leontinoi împotriva Siracuzei,în 427.Atât el,cât si Prodicos din Ceos au profitat de ocazie în timp ce sustineau cauzele cetatilor lor în fata adunarii,pentru a-si promova propriile interese,oferind lectii si demonstratii ce aduceau sume considerabile.

Însa acest obicei al lor de a rataci din cetate în cetate a fost considerat un dezavantaj în ceea ce priveste activitatea politica.

3)METODELE

Sofistii îsi ofereau lectiile în mici cercuri sau seminarii fie în cadrul unor prelegeri publice sau „expuneri”.

Seminariile puteau fi organizate în case precum cea a lui Callias,cel mai bogat om din Atena,care se spunea ca a cheltuit cu sofistii mai multi bani decât oricine altcineva.Protagoras marsaluia în gradina exterioara însotit de un grup de atenieni dar si de straini.În gradina opusa Hippias se ocupa de un alt grup iar Prodicos ocupa o fosta magazie si el având propriul lui grup de ascultatori.