Votul uninominal pro sau contra

Ce este votul uninominal?

In primul rand se impune o distinctie mai degraba teoretica dar necesara pentru clarificarea notiunilor: votul reprezinta manifestarea optiunii unei persoane intr-o anumita privinta (in general cmd este vorba de alegerea unor reprezentanti) atunci cind are de ales intre mai multe variante. Votul poate fi deschis, secret, prin corespondenta, obligatoriu, etc. insa nu poate fi uninominal, majoritar, etc. Scrutinul este o notiune ce defineste un act practic, acela de a vota, iar modurile de scrutin reprezinta diferite modalitati de prelucrare (procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari aparind rezultatele votului.

Sistemul de vot reprezinta mecanismul prin care sunt selectati cei carora li se deleaga autoritatea de a-si reprezenta alegatorii si de a lua decizii in numele si pentru acestia din urma.

Votul uninominal reprezinta modul de alegere direct al unor candidati individuali, opus sistemului pe liste intocmite de partide. Este un sistem de vot majoritar adica se bazeaza pe o procedura majoritara (votul pe liste fiind un sistem proportional) si este intalnit si sub formula castigatorul ia totul.

Scrutinul uninominal inseamna ca intr-o circumscriptie electorala se alege un singur mandat, iar alegatorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat mtr-un singur tur (denumirea stiintifica este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal intr-un singur tur, situatie in care candidatul care obtine cele mai multe voturi, indiferent de numarul acestora, este declarat castigator) sau in doua tururi (caz in care este necesara obtinerea majoritatii absolute a voturilor exprimate; daca o asemenea majoritate nu este intrunita, se organizeaza un al doilea tur in care majoritatea simpla este suficienta).

O alternativa a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. In circumscriptii electorale cu numai un loc, votantii trebuie sa puna pe buletinul de vot toti candidatii in ordinea descrescatoare a preferintei. Cel care intruneste majoritatea absoluta ca prima preferinta este ales castigator. Daca niciunul nu obtine o astfel de majoritate, ultimul de pe lista este eliminat, iar voturile sale se impart celorlalti candidati urmand preferinta a doua. Procedura se repeta pana cand unul dintre candidati reuseste sa obtina majoritatea absoluta in calitate de prima preferinta.

In cadrul democratic de analiza a procesului electoral se intalnesc doua mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar si sistemul electoral cu reprezentare proportionala.

Sistemul electoral majoritar the winner takes it all sau first past the post se organizeaza in circumscriptii uninominale. Candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi, fie printr-o majoritate relativa fie prmtr-o majoritate absoluta, castiga cursa electorala, obtinand toate mandatele puse in joc in circumscriptia respectiva. Cei care pierd, deci, nu vor fi reprezentati, chiar daca numarul lor depaseste 50%. Acest lucru se poate intampla cand regula castigarii este majoritatea relativa. De exemplu, Candidatul X obtine in urma alegerilor 37% din optiunile alegatorilor, fiind plasat pe primul lor in circumscriptia uninominala respectiva. El va primi toate mandatele, chiar daca 63% din totalul alegatorilor nu isi regasesc optiunile reprezentate de Candidatul X.

Sistemul electoral majoritar este foarte competitiv, generand antagonismul partilor. Nu se poate vorbi de o colaborare a partidelor sau a liderilor intr-un astfel de sistem. Si pentru ca majoritatea populatiei ramane nereprezentata, sistemul este mai corect denumit: metoda pluralitatii sau cea mai mare majoritate.

O alta caracteristica a sistemului electoral majoritar este aceea ca distorsioneaza rezultatele, suprareprezentand partidele mari care castiga de obicei cursa electorala si subreprezentand partidele perdante, de obicei mai mici. Acest sistem incurajeaza teoria votului util: diminueaza sansele unui partid mic deoarece rationamentul spune ca un vot pentru un partid care nu are sanse sa castige cursa electorala este un vot irosit.

Sistemul uninominal majoritar

Scrutinul electoral majoritar uninominal prevede alegerea unui singur deputat intr-o circumscriptie, acesta fiind candidatul care intruneste cel mai mare numar de voturi. Scrutinul poate avea loc intr-un singur tur, ca in Marea Britanie, sau in doua tururi de scrutin, ca in Franta, unde modul de alegere este similar cu cel de la scrutinul pentru primar din Romania. Franta si Marea Britanic sunt singurele tari din Europa care intrebuinteaza exclusiv sistemul uninominal majoritar, alaturi de cele doua tari, doar in Albania parlamentul se alege in mod preponderent astfel: 100 dm cei 140 de alesi sunt alesi prin scrutin majoritar uninominal.

Sistemul uninominal cu compensare (mixt) este cel mai folosit si presupune alegerea a 50 la suta dintre parlamentari prin vot pe liste deschise si a celeilalte jumatati prin vot uninominal majoritar. Principalul scop al acestui sistem este de a permite reprezentarea minoritatilor si a partidelor mici.

Sistem proportional pe liste

Sistemele electorale cu reprezentare proportionala sunt mai putin competitive si genereaza coalitii de guvernamant, care sunt mai putin eficiente, dar iau in considerare optiunile intregului electorat.

Sistemele electorale cu reprezentare proportionala prezinta 3 forme distincte de organizare: Sisteme cu reprezentare proportionala pe liste de partid, sisteme cu reprezentare proportionala forma mixta membru proportionala si sisteme cu reprezentare proportionala cu vot unic transferabil

Votul proportional pe liste inchise, in vigoare in Romania, acesta stipuleaza ca partidele alcatuiesc fiecare liste de candidati, iar in functie de numarul de voturi obtinut de partidul respectiv candidatii intra in Parlament in ordinea de pe liste.

Votul proportional pe liste deschise se foloseste foarte rar: partidele propun o lista de candidati aranjati alfabetic, iar votantii aleg nu doar partidul, ci decid si ordinea in care candidatii vor fi promovati in Parlament.

Sisteme cu reprezentare proportionala pe liste de partid: sunt caracteristice Europei de Vest si Europei Centrale si de Est. alegatorii voteaza una din listele propuse de partide in circumscriptii plurinominale, iar locurile se atribuie in functie de procentele obtinute. Redistribuirea resturilor se face prin metoda d'Hont. Distorsionare exista si in cazul acestui sistem de vot si ea este data de existenta pragului de vot, implicit sau explicit (prin legislatie). Pragul implicit se calculeaza conform formulei de calcul P= 75%:(M+1) unde M este magnitudinea medie a circumscriptiei.

Sistemele cu reprezentare proportionala forma mixt membru proportionala este asa cum ii spune chiar denumirea o forma mixta care combina listele de partid cu elemente ale sistemul majoritar. Fiecare alegator are la dispozitie 2 voturi: unul se acorda unei liste din cele propuse de partide si celalalt se acorda unui candidat la fel ca in sistemul majoritar. Resturile se atribuie dupa liste. Sistemul se poate intalni in Germania unde 50% din candidati se aleg pe liste si 50% in circumscriptii uninominale, sau in Italia unde % se aleg prin metoda pluralitatii si % pe liste.

Sisteme cu reprezentare proportionala cu Vot unic transferabil este un sistem intalnit in Irlanda si Malta. Alegatorii au in fata liste propuse de partide. Ei aleg lista partidului care le reprezinta optiunile si apoi, ordoneaza cu pixul candidatii din lista respectiva.

In genere, sistemul electoral majoritar este intalnit in acele tari care prezinta democratii majoritariste (de exemplu Marea Britanic, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proportionala este caracteristic tarilor care si-au organizat regimul politic conform unei democratii consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia).