Controlarea migrării și reîntoarcerii în scopul promovării dezvoltării

SUMAR

Acesta lucrare prezinta o analiza critica a literaturii si are ca scop stimularea discutiilor in ajutorul unora dintre cele mai remarcabile subiecte cu privire la legaturile dintre migrare, revenire si dezvoltare. Ea contureaza strategia de certetare care va fi folosita la investigarea acestor legaturi; intr-un proiect de cercetare aflat in desfasurare Africa de Vest.

Primul raport prezinta un rezumat al trendurilor contemporane in migrarea internationala, sau mai precis migrarea intercontinentala, cu privire la aceasta regiune geografica. Mai departe discuta despre consecintele pe care o asemenea migrare le poate avea asupra pietei interne a muncii, despre efectele retrimitentelor migrantilor cat si despre fenomenul exodul intelectualilor. O alta sectiune separata se refera la reintoarcerea migratilor, deaorece, aceasta parte a procesului de migratie merita o atentie speciala, in cautarea unei mai bune intelegeri a sistemului de legaturi migratie-dezvoltare. Impactul de dezvoltare ale potentialelor transferuri ce au loc odata cu intoarcerea, si in particular transferul financiar, uman si de capital social sunt discutate in sectiunea ulterioara.

In final ultima parte a acestei lucrari prezinta elemente de apropiere la nivel mezo pentru a studia subiectele referitoare la obtinerea unei intelegeri aprofundate a legaturilor dintre migrarea internationala, revenire si dezvoltare.

1. INTRODUCERE

Este recunoscut pe plan general ca intre migrarea internationala si dezvoltare exista o puternica interconectare. Migrarea internationala este atat o variabila dependenta cat si una independenta a dezvoltarii (Fischer et. al., 1997). De aceea, exista doua intrebari care au mentinut interesul oamenilor de stiinta si al politicienilor pentru migrare: cum este migrarea influenta de dezvoltare si care este impacutl migrari asupra dezvoltarii. Pentru a raspunde acestor intrebari, o atentie deosebita este acordata determinatiilor migrari si consetintelor acestora in zona de origine si destinatie, precum si volumului si tiparelor si dinamicii imigrari. Totusi intelegerea relatiei dintre migrare si dezvoltare ramane limitata, deoarece ambele sunt procese foarte dinamice si complexe care variaza in timp si spatiu si pot fi considerate din perspective foarte diferite.

Nevoia de a dezvolta o intelegere completa a sistemului de legaturi migrare – dezvoltare este esentiala pentru cresterea mobilitatii umane. Se presupune ca in ziua de azi mai mult de 150 millioane de oameni traiesc in afara tarii de origine, o cifra care este estimata a fi in crestere cu o rata de 2% pe an. Se presupune ca in viitor mobilitatea umana sa fie si mai semnificativa tot odata cu cresterea migrari capitalului transnational si globalizarea comertului cu bunuri si servici, se asteapta ca si oamenii sa depaseasca granitele cu o mai mare frecventa, in ceea ce a fost descris ca fiind “era migrari”.

Volumul total al migrari din N si S a crescut destul de repede in ultumii 40 ani, legat de largirea decalajelor intre standardele de viata dintre tarile dezvoltate si tarile mai avansate din punct de vedere economic. Cea mai importanta crestere a fost cea din Sudul si Vestul Asiei si Africa de Nord. Dar si Africa Subsahariana este deasemenea in crestere, cresterile legate de emigrarea populatiei in tari mai bogate din Nord, datorita situatiei politice sociale si economice inrautatita. Vestul Europei si America de Nord sunt destinatiile preferate alaturi de statele bogate in petrol din Golf.

Migratia de la Sud la Nord a fost in centrul unei controvesate dezbateri inca din anii 1960. O intrebare principala a fost aceea daca migrarea are un impact pozitiv sau negativ asupra tarilor mai putin dezvoltate. Studierea comportamentului migrari in diferitele parti ale lumii pentru ai estima impacturile asupra dezvoltarii, a produs rezultate contradictorii, ceea ce face dificil de trasat concluzi generale semnificative, problema este in parte datorata faptului ca baza teolretica pentru intelegerea acestor forte ramane slaba (Massey et al., 1993 ). Natura contradictorie a constatarilor empirice rezulta, de asemena, din faptul ca putine studii disting inpacturile migrari si reintoarcerii conform multiplelor variabile care influenteaza aceste doua procese complexe.

A fost dovedit ca emigrarea ajusteaza unele probleme cu care se confrunta tarile dezvoltate. Emigrarea poate elibera presiunea de pe piata muncii si genereaza remitente, care constituie o sursa inportanata de schimburi straine si venituri pentru familile migrantilor. Transferurile de capital uman si financiar care au loc datorita reintoarcerii, pot avea un inpact pozitiv pe masura ce acestea ajuta la inbunatatirea calitatii vieti in tara de origine si promoveaza dezvoltarea socio – economica. Pe de alta parte emigrarea poate impiedica dezvoltarea in tarile emitente deoarece cea mai dinamica si mai ambitioasa populatie are o mare inclinatie spre plecarea in strainatate. Pierderea de forta de munca calificata – asa numitul exodul creierelor – poate avea efecte daunatoare. De asemenea remitentele migrari, nu are in mod necesar un impact pozitiv asupra dezvoltarii in tarile emitente, la fel cum acestea poate fi folosita pentru comsum mai de graba pentru scopuri investitionale, sau poate genera inflatia.

Aceste dezbateri de lunga durata sunt pe cale de a fi terminate. De exemplu, in cazul “exodul creierelor” in timp ce anumiti oameni de stiinta si politicieni au accentuat efectele negative ale acestuia alti au argumentat ca problema este exagerata sau a tensionat efectele positive ale redistribuiri capitalului uman pentru economia ambelor tari, receptoare si emitente (Glaser 1978). De asemenea au fost putine consensuri cu privire la efectele emigrari asupra pietei fortei de munca in tarile emitente, teoria economica liberala considera aceasta ca un beneficiu pentru dezvoltare, care ajuta somajul. Dar a fost dovedit ca emigrarea poate produce insuficineta muncii. Similar, discutia cu privire la transferul si folosirea remitentelor ramane nerezolvata. Desi importanta volumului de remitente este in general necunoscuta folosinta lor neproductiva este adesea accentuata.