Elveția

De dimensiuni mici, bogata si cu doar 7,5 milioane de locuitori, Elvetia este renumita pentru nivelul ridicat de trai, ceasurile ce indica ora cu precizie, briceagurile multifunctionale , atractiile turistice si nu in ultimul rand ciocolata.Neutralitatea politica, puterea financiara, locatia izolata si muntii superbi au permis Elvetiei sa aiba un rol central in afacerile Europei.este un loc ideal de intalnire pentru conventii si conferinte internationale.

Asezarea geografica

Elvetia este situata in Europa Centrala (intre 45º49'08'' - 47º48'35" latituine Nordica si 5º57'24" - 10°29'36" longitudine Estica) denumirea oficiala in limbile principale vorbite astazi pe teritoriul tarii sunt: Schweiz (germana), Suisse (franceza), Svizzra (italiana), a capatat-o de la cantonul Schwyz, care impreuna cu alte doua cantoane, Uri si Unterwalden, toate situate in centrul de azi al Elvetiei din dorinta de a-si apara libertatea in mijlocul padurilor si a muntilor inalti, au format in 1291 Liga celor trei Cantoane, nucleul initial al Confederatiei Helvetice.

Cinci tari se marginesc cu Elvetia, de-a lungul unor frontiere (cea mai mare parte naturale). Rinul formeaza o parte din granita cu Austria si Liechtenstein, iar in N si N-E impreuna cu lacul Constance (Bo) formeaza granita cu Germania si Austria. In parte de N-V, V si S-V Mtii Jura, raul Doules si lacul Leman o separa de Franta, iar grantia cu Italia spre S si S-E este formata din lantul Alpilor Occidentali

Relieful

Elvetia este asezata pe cursurile superioare ale fluviilor Rhon (Ron) si Rhein (Rin); relieful este predominant muntos (Alpii Elvetieni, Muntii Jura), Elvetia fiind tara cu cea mai ridicata altitudine medie din Europa

Alpii Elvetieni ocupa 58% din suprafata tarii, in toata partea meridionala, centrala si orientala a Elvetiei (Masivul Monte Rosa - 4.634 m altitudine maxima) si sunt acoperiti de zapezi vesnice si ghetari;

Muntii Jura ocupa 12% din suprafata tarii, in ale caror vai, mult diferite de cele alpine, s-a dezvoltat o economie specific elvetiana (vf. Tendre 1.679 m); sunt situati la granita cu Franta, sunt calcarosi si au culmile paralele, ca niste platouri ondulate, cu foarte putine trecatori;

in regiunea nordica se intinde Podisul Elvetiei; intre Alpii Elvetiei si Muntii Jura exista un culoar (Mitteland) de circa 680 m altitudine, coline, podisuri erodate de ghetari; ocupa restul de 30% din suprafata tarii.

Elvetia poate fi considerata castelul de apa al Europei, fiind strabatuta de o retea bogata de rauri:

- Rinul (vale adanca) cu afluentul sau Aar, apartinand bazinului hidrografic al Marii Nordului,

- Inn (afluent al Dunarii), apartinand bazinului hidrografic al Marii Negre,

- Ronul (vale adanca), apartinand bazinului hidrografic al Marii Mediterane, si

- Ticino (afluent al Padului), apartinand bazinului hidrografic al Marii Adriatice;

In Elvetia se gasesc peste 1.000 de lacuri naturale, dintre cele tectono-glaciare facand parte :

- lacul Geneva (Leman)- cel mai mare lac din europa Occidentala cu o suprafata de 582,4 km² (234 km² în Franţa, 348,4 km² în Elveţia ),

lacul Constance (Bondesee)

lacul Neuchâtel cu o suprafata de 218.3 km²

Din puct de vedere al structurii reliefului in centrul Alpilor elvetieni se afla zona rocilor cristaline (sisturi cristaline, granite, gnaisuri- roca metamorfica alcatuita din cuart si mica), iar in exteriorul acestor muni se afla zona sedimentara (calcare si marne).Astfel :

- zona inalta a Alpilor este formata din roci cristaline

- zona joasa a Alpilor este mai mult calcaroasa, formata din roci sedimentare.

Formele extrem de variate ale reliefului se datoreaza structurii geologice a acestor munti de natura foarte complexa ca urmare a fenomenelor naturale, care in decursul istoriei Pamantului au condus la formarea lor.

La formarea reliefului a mai contribuit si pe de alta parte, forte de natura tectonica care au determinat modificari ale scoartei terestre din interior, si pe de alta parte, fenomene de eroziune, care actionand din exterior, au modelat si au transformat relieful, dandu-i formele pe care le cunoaste astazi.Alpii au forma unor cute succesive datorita miscarilor tectonice din a doua jumatate a tertiarului, care au provocat o impingere a structurilor sedimentare de la sud spre nord, dand nastere asa numitelor panze de sariaj- care sunt niste cute culcate, cu flancul inferior alungit pentru prima data in aceste locuri.