Gastronomia germană

1. Introducere

Când ne gândim la Germania si la tradiţiile sale culinare, primul lucru pe care ni-l imaginăm este o farfurie plină de cârnaţi si multă bere. Bucătăriei germane îi datorăm sniţelul, salata de castraveţi, salta dae cartofi, strudelul cu mere si cremsnitul.

Mâncarea germană e bazată in special pe o extraordinară varietate de preparate din carne de porc, vită, peste, carne de pasăre - de la salamuri, carnaţi sau leberwurst si până la faimoasele sniţele. Nemţii consumă foarte mult peste marin sau de apă dulce. Sunt printre puţinele popoare care preferă mezeluri de peste, salate variate, chiftele din peste sau alte tocături. Alte sortimente de mâncare: peste afumat, brânzeturi, plăcinte (faimoasele plăcinte cu mere si strudele). Asta nu inseamnă că nu se răsfaţă cu lactate, fructe si legume de cea mai bună calitate. Bucătăria lor foloseste multe fructe: mere, nuci, portocale. Dintre legume, consumă mai cu seamă cartofi, diverse tipuri de varză, morcovi, ridichi, ceapă, spanac, fasole, mazăre, rosii si rădăcinoase - de obicei in tocane, mâncăruri, garnituri sau supe. Sparanghelul este foarte iubit de nemţi drept fel principal sau garnitură. O caracteristică a bucătăriei germane este asocierea cărnii cu sosuri groase, cu paste fainoase, cu multe legume si cu dulciuri. Ca grăsime, folosesc predilect untul, margarina si untura de porc. Condimentarea preparatelor culinare se face din belsug cu ardei, pătrunjel, ţelină, mărar, chimen, cimbru, foi de dafin, anason, ceapă, usturoi si boabe de piper. Germania se laudă cu cel puţin 300 de feluri diferite de pâine, de la pâinea albă la pâinea gri (Graubrot) si pâinea neagră de secară (Schwarzbrot). O masă de prânz nemţească se compune din: supe de carne cu adaos de făinoase, diferite găluste de gris sau de ficat, supe de legume proaspete, supe de fructe; diferite gustări de mezeluri si brânzeturi; fripturi cu diferite adaosuri de făinoase, cu sosuri din legume si in special cu cartofi sau cu salate, adeseori indulcite cu zahar. Mesele de prânz se termină cu prăjituri, compoturi sau fructe crude. La desert, germanii mănâncă mai ales ingheţată si fructe, dar si deserturi tradiţionale - Rote Grutze (compot de fructe si cremă), budincă, orez cu lapte si Eis und Heiss (ingheţată de vanilie cu compot cald de cirese).

2. Influenţe asupra bucatăriei germane

După al 2-lea război mondial, odata cu începerea imigrării a lucrătorilor străini, diverse feluri de mîncare necaracteristice gastronomiei germane au devenit ceva comun, sper exemplu: spaghettele şi pizza italiană sunt întîlnite mai la toate restaurantele din germania. O influenţă mare au avut-o şi o au imigranţii turci introducînd în gastronomia germana Döner kebabul, un sandwich cu carne inventat de imigranţii turci din Berlin, devenind gustarea preferată de tip fast food, vînzările căruia fiind duble faţă de suma tuturor burgerurilor vîndute din toate reţelele fast food din Germania. Bucatria Chineză şi Greacă începe să fie populară, la fel ca cea Indiană şi Thailandeză. Majoritatea restaurantelor scumpe/de elită aveau o ofertă a bucatelor ce făceau parte din bucătăria franceză, dar din anii 90 în coace acestea au început să propună bucate tradiţional-germane cu gust şi rafinament deosebit.

Bucataria germana este diferita pentru fiecare regiune in parte ca si in Franta. In sud, Bavaria si Suebia specifice sunt berea, carnea si produse lactate. Aici se gatesc Spannferkel (purcelusi la rotisor), Handkaes (o brinza aromata combinata cu smintina) si Schwaebische Kasespaetzle (bulete de faina cu unt si brinza).

In vest, se simt influentele franceze, in est cele est-europene, iar pe coastele de nord cele scandinave. In Hamburg, Berlin, datorita accesului la Marea Nordului si Marea Baltica sunt des intalnite fructele de mare, supa din fructe de mare numita Rote Gruetze, carne in aspic, cu gelatina din peste numita Sauerfluisch, salata de creveti Helgolander Krablensalat.

3. Mesele bucatariei germane

O masa tipic germana cuprinde intre doua si sapte feluri de mincare ce incep cu un aperitiv (Vorspeise), se continua cu supa (Suppe), felul principal (Hauptspeise), urmat de alte preparate gatite (Beilagen). Fainoasele sunt folosite pentru prepararea supelor alaturi de cartofi si legume din abundenta ce sunt folosite si pentru prepararea garniturilor. Preparatele servite dupa masa se numesc Nachspeise. Se stie deja ca germanii beau bere, vin sau Sekt (un tip de vin spumos).

Fruhstuck (micul dejun) – este bogat in paine prajita sau chifle, alaturi de unt si gem, dar si de diferite specialitati din carne si branza;

Mittagessen (masa de pranz) – a reprezentat mult timp cea mai importanta masa a zilei, cuprinzand celebrele mancaruri de carnati cu cartofi la cuptor, insa in ultimul timp si-a pierdut din importanta;

Abendessen (masa de seara) – incepe sa devina masa principala a zilei, in detrimentul celei de pranz; dupa o zi de munca, germanii prefera sa manance in familie, acasa, uneori la restaurant, iar felurile sunt consistente, pe baza de carne si cartofi sau varza, cu desert consistent;

4. Regiunile culinare ale Germaniei

Regiunile Germaniei se diferentiaza intre ele din punct de vedere culinar. Printre cele mai importante, cu felurile de mancare sau de specialitati aferente,

se afla:

Bavaria:

• weiswurste - carnati albi, se servesc in Munchen, alaturi de mustar dulce si de bere blonda;

• knodel - mici chiftele din paine sau din cartofi;

• schweinsbraten – reprezinta o bucata de pulpa sau muschi de porc, cu tot cu sorici, facuta la cuptor; cel mai bine se serveste alaturi de cartofi, de preferat facuti in acelasi vas, alaturi de carne;

Saxonia:

• Pfefferkuchen – celebra turta dulce;

• Stollen – chec traditional oferit de Craciun;