Identificarea relațiilor ce se stabilesc între dinamica factorilor de mediu și evaluarea turismului în India

CADRUL NATURAL

~ Factorii de mediu~

I. Asezare geografica si limite:

India este a saptea tara din lume ca suprafata. Ea se intinde de la 8 grade pana la 26 grade latitudine nordica si de la 68 grade la 97 grade longitudine estica. Un peisaj cu fluvii, campii, paduri, munti si desert, si o suprafata in forma romboidala. La nord, este despartita de restul Asiei de Muntii Himalaya. La sud, cei 3 218 km de coasta sunt scaldati de Marea Arabiei, Oceanul Indian si Golful Bengal. Frontierele ei au o lungime de peste 15 000 km din care 5 689 km de coasta. Indiei ii apartin si unele arhipelaguri mici din Oceanul Indian: Insulele Andamane, Nicobare si Laccadive.

II. Relieful:

Relieful tarii cuprinde 3 mari regiuni naturale bine definite:

A. Regiunea muntilor inalti;

B. Campia indo-gangetica;

C. Podisul Deccan.

A. Regiunea muntilor inalti, asezata in partea de nord si nord-est, cuprinde

cea mai mare parte a Muntilor Karakorum (altitudinea maxima 8.611 m) si o parte a Muntilor Himalaya (altitudinea maxima 8.126 m). Muntii sunt asezati in lanturi paralele, despartiti de platouri si vai fertile ca Valea Kasmirului si Valea Kulu. Aici se afla unele dintre cele mai inalte varfuri din lume ca: Chogory si Nanga Parbat. Muntii sunt acoperiti cu zapezi vesnice si numerosi ghetari.

Din punct de vedere istoric, muntii au constituit un zid de aparare natural si numai cei mai hotarati invadatori au putut trece de el. Coasta, pe de alta parte, a beneficiat de rutele comerciale est-vest si este presarata cu stavechi puncte comerciale, mai ales pe portiunea dintre Konkani, Malabar si Coromandel. India moderna ocupa o pozitie strategica in Asia, privind spre vest carte Orientul Mijlociu si spre est catre Malayzia, Indonezia si China. Granitele sale intalnesc, de la vest la est, Pakistanul, Afganistanul, provincia chineza Sinkiang, Tibetul, Nepalul, Bhutanul, Myanmarul (Burma) si Bangladesh-ul. Lunga fasie dintre insulele Andaman si Nicobar, din Golful Bengal, si Insulele Lakshadweep, din Marea Arabiei, face, de asemenea, parte din Republica India.

India detine o parte din marele lant Himalayan, cel mai mare sistem montan din lume si unul dintre cele mai tinere, aparut cand platoul Indian plutitor s-a ciocnit cu platoul Tibetan din sudul Asiei, in urma cu aproximativ 50 milioane de ani. Muntii, care includ Everestul si 95 de alte piscuri de peste 7 500 m inaltime, s-au format mult mai tarziu, prin miscarea platourilor continentale. Astazi, o mare parte din padurile Indiei, care acopera 20% din suprafata ei, se afla in aceasta regiune.

Lanturile montane mai mici ale Indiei includ Aravallis, unul dintre cele mai vechi sisteme montane din lume, in sudul Rajasthanului, la vest de care se intinde desertul Thar ( aici se afla o parte din bogatiile minerale ale Indiei – minereul de cupru, compusii plumb-zinc si fosforitul ), Muntii Vindhya si Satpura, o bariera pentru intaintarea invadatorilor de la sud. Ei strabat centrul Indiei si se intalta pe platourile Deccanului si Mysorei, de la care Sahyadris (treptele digului vestic) coboara abupt spre coasta de vest, iar mai blandul versant estic catre coasta de est. Minereul de fier extras de aici face din India cel mai mare producator de acest metal. Aurul si diamantele se extrag din sud, iar rubinele si celelalte geme se extrag din Kerala.

Toti muntii Indiei ajuta la colectarea pretioaselor ape ale tarii din cei doi musoni ai sai. Marele muson sud-vest incepe in Kerala in iunie, si traverseaza India spre nord in timpul lunilor iulie, august si septembrie, descarcandu-si ultimele reserve de apa in muntii Himalaya. Musonul mai mic de sud-est uda coasta de est cu intermitente in octombrie si noiembrie ingaduind fermierilor din Tamin Nandu sa recolteze 3 culturi pe an, dar aducand uneori cicloane si pagube, ca in Bangladesh si Bengal in 2009. Dupa aceea, vremea este cat se poate de frumoasa pe aproape tot cuprinsul Indiei, pana in aprilie, cand soseste canicula si muntii devin refugii racoroase.