Județul Bihor

Date generale:

Populatie: 619.529 locuitori (01.07.2001)

Suprafata: 7.544 km˛

Localizare: in partea de nord-vest a Romaniei

Resedinta: municipiul Oradea, 178407 loc. (1979)

Asezari: opt orase : Alesd, Beius, Marghita, Nucet, Salonta, Stei, Valea lui Mihai, Vascau, 87 de comune (din care trei suburbane), 435 sate.

Cai de comunicatie: 467 km cai ferate; 2549 km drumuri publice (din care 546 km modernizate).

Judetul Bihor este asezat in partea nord-vestica a Romaniei, pe cursurile Crisului Repede si Crisului Negru, marginit la est de Muntii Apuseni, iar la vest de Campia Tisei si are ca vecini: la est-Cluj, Alba, Salaj; la nord-Satu Mare; la sud-Arad; la vest-Ungaria.

Relieful

Este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius si Vad-Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Predominanta calcarului a favorizat aparitia unui pitoresc relief carstic - platoul Padis (tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri, izbucuri misterioase, canioane si ghetari). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica.

Clima continental-moderata se afla sub influenta maselor de aer vestice, mai umede si mai racoroase. Temperatura medie anuala variaza intre 6° si 10,5°C, iar cantitatile precipitatiilor cazute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse intre 500 si 1.200mm.

Reteaua hidrografica, formata de Crisul Repede, Crisul Negru, Barcau si afluentii lor, prezinta mari variatii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.

Lacurile naturale :

Langa Salonta se afla Lacul Serpilor (S=10 ha) si Lacul cu Stuf (12 ha) langa Oradea, Lacul Peta cu apa termala, iar in M-tii Bihor, Lacul Taul Mare.

Lacuri artificiale :

Lacul Lesu pe valeaIedei cu un volum de 28,3 mil m3 si o suprafat de 1,48 mil m2 la nivelul normal de retentie.

Complexu de helestee si bazine de iernat peste la Cefa (670 ha) si complexele piscicole de la Inand (164 ha), Madaras (30 ha), homorag (105 ha) si Tamasda (206 ha).

Vegetatia si fauna

Padurile din judet sunt populate cu cerb, caprior, mistret, ras, urs, veverita, der de piatra, jder de padure, fazan colonizat, cocos de munte, ierunca, corbul.

In silvostepa se intalnesc popandaul, orbetele, harciogul, bizamul si, in exemplare rare, dropia.

Apele raurilor de munte ofera conditii favorabile dezvoltarii pastravului indigen si pastravului curcubeu.

In Dealurile Vestice apele apartin zonei lipanului, cleanului si scobarului, iar in campie, crapului crapului si bibanului.

Bogatiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popesti, Borumlaca, Varzari, Suplacu de Barcau, Osorhei), bauxita (Muntii Padurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tatarus), petrol (Suplacu de Barcau), argile refractare (Balnaca, Suncuius), marmura (Baita, Chiscau), bentonita (Vadu Crisului), precum si prin izvoare cu ape geotermale (langa Oradea - Baile Felix si Baile 1 Mai, Madaras, Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale).

Resursele solului le formeaza intinsele suprafete ocupate de paduri (cer, gorun, garnita, fag, brad, molid), pasuni si fanete naturale.

Agricultura detine un rol important in economia judetului, ocupand 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul tarii a favorizat cultura cerealelor, judetul Bihor situandu-se, in cadrul tarii, pe primele locuri in productia acestora. Dintre cereale se cultiva mai ales graul si porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahar si cartoful. Cresterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere insemnata in agricultura judetului, atat datorita intinselor suprafete de pasuni si fanete, cat si traditiei locuitorilor in acest domeniu.