Localități integrate activ în rețelele turistice formale care practică, gestionează și promovează turismul rural

1. TURISMUL RURAL

Turismul rural este un fenomen de data recent, în tările europene se practică de câteva decenii spontan sau organizat, ceea ce este nou însă se referă la dimensiunea fenomenului în spaţiul rural.

Acestî expansiune este determinatp de existenţa a două motivaţii pentru turismul rural: pe de-o parte este vorba de relansarea şi dezvoltareadomeniului rural, iar pe de altă parte de o formă de turism alternativă, la turism de masă, tradiţional.

În asmablul economiei globale a turismului, turismul rural se defineşte ca fiind valorificarea turistică a: spaţiilor turistice, resurselor naturale, patrimoniului cultural, imobilelor cultural, tradiţiilor săteşti, produeslor agricole. Toate acestea prin intermediul unor produse de marcă (consecrate) illustrative ale identităţii regionale, caresă acopere nevoile consumatorilor în materie de primire, alimentaţie, activităţi recreative, divertisment şi diferite servicii, în scopul unei dezvoltări locale, durabile şi a unui raspuns adecvat la nevoile de receere din societatea modern, într-o nouă viziune social oraş-sat.

Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizatp şi condusă de populaţia locală şi are la bază o strânsă legătură cu mediul ambient, natural şi uman.

Turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale ( natural, cultural, umane) ca şi dotările şi echipamentele turistice, inclusive pensiunile şi fermele agroturistice.

Această formă de turism contribuie la viaţa economic a satelor prin:

- Perspectiva dezvoltării satului pe termen lung în strânsă legăturăcu agricultura,

Infrastructura, protecţia mediului;

- Posibilitatea de a devein suport pentru noi afaceri şi locuri de muncă care să determine o

dezvoltare pe plan local;

- Încurajarea activităţii locale, artizanatul, dar şi cele care determină dezvoltarea unui

comerţ artistic;

- Creşterea veniturilor locuitorilor şi asezărilor rurale prin valorificarea resurselor locale;

- Numărul crescând de oportunităţi pentru interacţiunea social a localnicilor care deseori

duc o viaţă izolată în comunităţilor agricole;

2. TURISMUL RURAL ÎN ŢARA MOŢILOR, COMUNA ARIESENI, GÂRDA DE SUS, ALBAC

Ţara Moţilor, situată la izvoarele Arieşului, cuprinde satele din partea central a masivului, din bazinul superior al Arieşului. Este o zonă locuită în majoritate de români, renumită pentru prelucrarea lemnului, locuitorii specializându-se în dulgherit şi cioplirea lemnului pentru construcţii, îndeosebi a şindrilei. Meşteri văsari împreună cu alţi meşteşugari: “ciubari”, “şindrilari”, “ cercurari”, “rotari”, “scândurari” mai există şi acum pe Valea Arieşului în comunele Gârda, Arieşeni. Confecţionarea micilor obiecte ornamentale prin crestare, îndeosebi lăzi, linguri de lemn, căuce, bâte ciobăneşti, furci de tors, ploşti se mai practică în Pătrăhăiteşti (com. Arieşeni). În aceste comune se mai întâlnesc meştesugari pricepuţi în tâmplărit, căruţărie, ţesut.

2.1. COORDONATE GEOGRAFICE LOCALE COMUNA ARIESENI, GÂRDA DE SUS, ALBAC

Comuna Arieşeni este situată într-o depresiune dezvoltată la confluenţa cu pâraiele Galbena si Şteule din dreapta şi Cobleşul din stânga, ea se află la o distanţă de 10 km de Pasul Vârtop. Centrul său bine conturat îşi etalează clădirile care sunt aşezate pe fragmentele de terasa distingându-se îndeosebi numeroasele pensiuni noi construite de o mare frumuseţe. Teritoriul comunei în cea mai mare parte montan, este întins pe o arie larga, de la Curcubăta până la Bătrâna si este îmbrăcat in mantia verde a păduriilor de conifere. Padurea lipseste doar in zonele de habitat cele 18 sate apartinătoare risipindu-şi casele intr-un spatiu imens. În centrul comunei altitudinea este de 850m, în cazul unor gospodării din numeroasele sale sate altitudinea depăşeste frecvent 1000 m, in unele cazuri ajungând la 1250 m ( satul Pătrăhăiţeşti). Populatia comunei Arieşieni este de circa 1909 locuitori. Ocupatiile principale sunt creşterea vitelor, exploatarea lemnului prelucrarea artistică a lemnului iar în ultimii ani turismul.

Această comună beneficiază de un cadru deosebit de pitoresc, de un aer ozonat, este deţinătoarea unui potenţial turistic remarcabil. Întrcât zăpada durează 4-5 luni pe an, aceste meleaguri oferă condiţii optime pentru practicarea sporturilor de iarnă şi desfăşurarea unor activităţi de agrement.