Muzee și expoziții în județele Maramureș, Hunedoara și Oradea

I) Judetul Maramures

a)Baia Mare

1) Muzeul Judetean de Etnografie si Artã Popularã

Situat în nordul tarii, judetul Maramures se desfasoara pe circa 160 km de la vest la est si aproximativ 60 km de la nord la sud, având o suprafata de 6.215 km2 ca marime fiind al 17 judet, cu o populatie de peste 140.000 locuitori.

Limita nordica a judetului o formeaza granita cu Ucraina, în vest se afla judetul Satu Mare, la sud judetele Salaj, Cluj si Bistrita-Nasaud, iar la est se învecineaza cu judetul Suceava.

Între anii 1965-1966 în vederea dezvoltarii sectiei etnografice au fost organizate campanii de achizitii de obiecte etnografice precum si studii despre zonele etnografice. Aceste campanii au vizat mai ales zona Oasului si cea a Careiului.

Anul 1968 a însemnat si anul de debut al adevaratei activitati cu caracter muzeal în Sectia de Etnografie de la Baia Mare. Obiectele etnografice au fost aranjate pe colectii continuând completarea acestora. Cresterea substantiala a colectiilor Sectiei de Etnografie, precum si deosebita valoare a a pieselor a impus organizarea unui muzeu etnografic cu o expozitie pavilionara. În acest scop a fost obtinuta cladirea Teatrului de Vara astfel ca la 1 iulie 1978 sa fie deschisa expozitia pavilionara de baza a Sectiei de Etnografie si Arta Populara.

MUZEUL SATULUI

În anul 1984 este inaugurat Muzeul Etnografic în aer liber, în peisajul pitoresc de pe Dealul Florilor. Prin tematica elaborata si achizitiile facute, Muzeul Etnografic în aer liber acopera muzeistic realitatea civilizatiei si culturii populare din spatiul administrativ al Judetului Maramures si partial al fostei Regiuni Maramures zonele etnografice: Lapus, Maramuresul Istoric, Chioar, Codru, Oas.

În prezentarea aspectelor complexe ale etnografiei si artei populare românesti în expozitia în aer liber, un rol important îl are principala unitate din cadrul gospodariei - casa de locuit. Unitate de baza a economiei românesti casa este înconjurata de constructii cu caracter economic: gospodaria înteleasa în sensul unui complex arhitectonic al carui specific este determinat de natura mediului geografic si cu deosebire de conditiile de productie. Aceasta din urma înseamna în mod concret legarea arhitecturii de ocupatia de baza a oamenilor, constructiile cu caracter economic fiind un indiciu sigur al surselor principale ale populatiei rurale si ai nivelului ei de trai.

Biserica de lemn în jurul careia s-a dezvoltat Muzeul Satului provine din satul Chechis , sat ce a apartinut domeniului Baia Mare dupa cum o atesta documentele din 1566. Monumentul este construit din lemn de stejar având dimensiuni relative mici:12,45 m lungime si 4,5 m latime cu înaltimea peretilor de 2,40 m. Acoperisul bisericii are un singur corp si se încadreaza stilului transilvanean al bisericilor de lemn. Învelitoarea este realizata din sindrila de brad cu cioc.

În interior biserica este decorata cu obiecte de cult ce fac parte din colectiile muzeului etnografic.

2) Muzeul de Arheologie si Istorie

Maramuresul este pomenit pentru întâia oara într-un document de la 1199, prezenta românilor, în aceasta perioada, fiind semnalata prin descoperirile de la Cuhea, Giulesti, Sarasau. Voievodatul Maramuresului, ca si cnezatele de pe Iza (Cuhea, Dragomiresti, Moisei) si cele de pe Mara, au fost independente pâna în secolul al XIII-lea, ele constituind un puternic zid asezat în fata navalirii tatare, iar mai târziu, au opus o dârza rezistenta catolicizari fortate a românilor de catre regalitatea maghiara, mai ales prin "razvratitul" Bogdan de Cuhea, care în 1359, trecând pasul Prislop, avea sa întemeieze Moldova ca stat feudal independent.

În anul 1889 la Baia Mare s-a deschis prima expozitie de istorie, cuprinzând piese de arheologie , numismatica, arme, obiecte de breasla, documente etc. Desi la început varietatea si numarul obiectelor era restrânsa colectiile muzeale au crescut prin donatii , cercetari de teren sau achizitii , ajungând astazi în patrimoniul Sectiei de Istorie aproximativ 28.000 obiecte. Patrimoniul Sectiei de Istorie reflecta evolutia istoriei locale începând cu secolul XIV pâna în secolul XX si cuprinde mai multe colectii: de istorie medie, de arme medievale, de arheologie medievala, de numismatica, de ceasuri etc.

Colectia de istorie medie consta într-un patrimoniu de aproximativ 3500 piese care reflecta evolutia societatii urbane medievale din orasul Baia Mare si asezarile urbane cuprinse în arealul învecinat acestuia. Majoritatea obiectelor reconstituie imaginea dinamica sociala a perioadei respective, piesele apartinand sec. XIV - XVIII. Multe din obiecte au o valoare impresionanta - tipare de sigilii apartinând breslelor care si-au desfasurat activitatea în spatiul orasului Baia Mare si în teritoriile adiacente lui, unelte apartinând breslelor mai reprezentative cum sunt breasla argintarilor ,aurarilor , croitorilor, macelarilor etc.

Documentele si stampele apartinând colectiei de istorie medie întregesc ansamblul imaginilor existente în epoca.

Colectia de arme medievale cuprinde piese de o însemnatate deosebita de la palosul orasului Baia Mare (sec. XIV),spade si sabii (sec XIV) , pâna la piese de harnasament si arme care au apartinut lui Pintea Viteazul. Colectia cuprinde aproximativ 100 de piese incluzând urmatoarele tipuri de arme: arme albe ofensive-arme de taiere si împungere(secolele XIV-XVIII); arme de aruncare si împungere; arme de lovire ; arme de lovire si taiere ( halebarde-sec. XVI); piese din arme de aparare individuala (cuirasa, zale-sec. XVI-XVII).

Colectia de arheologie medievala cuprinde ceramica, obiecte de fier, aur, obiecte din piatra, piese de mare valoare istorica, dobândite în urma descoperirilor arheologice de la Cuhea (Bogdan Voda), Giulesti, Chioar, adevarate urme materiale datând din epoca primelor stiri scrise, oferind informatii pentru reconstituirea acelui mediu de viata sociala, politica si culturala româneasca maramureseana din vremea "descalecarii".