Piața revoluției - identitate națională

Piata Revolutiei, situata in inima Bucurestiului, pe Calea Victoriei, este considerata cea mai importanta piata de identitate nationala, avand o deosebita insemnatate istorica si culturala. Cu cladiri de patrimoniu de mare valoare istorica, culturala si arhitectonica (Muzeul de National Arta – Fostul Palat Regal, Biblioteca Central Universitara – fostul Palat al Fundatiei Regale Carol I, Ateneul Roman, Biserica Kretzulescu, Ministerul Administratiei si Internelor – anterior Palat al Senatului, fost sediu al Comitetului Central al Partidului Comunist, Hotelul Athenee Palace – actualmente Hilton, sediul actual al Uniunii Arhiectilor), cu monumente si statui de o mare importanta (Memorialul Renasterii-Glorie Eterna Eroilor si Revolutiei Romane din decembrie 1989, statuia lui Iulia Maniu, statuia lui Corneliu Coposu, statuia ecvestra a lui Carol I), Piata Revolutiei reprezinta un loc cu o mare insemnatate nationala, unde s-au scris file importante din istoria Romaniei si a neamului romanesc, unde pe rand au fost inlaturate regalitatea si comunismul.

Cu siguranta perioada cea mai infloritoare din istoria Romaniei a fost perioada regala (1866-1947), iar cei peste 81 de ani de regalitate au avut un rol esential in consolidarea si dezvoltarea statului. In aceasta perioada Romania si-a castigat independenta, s-a realizat Marea Unire, s-a inceput pe de o parte un indelung proces de industrializare si pe de alta unul de dezvoltare culturala si intelectuala. In perioada regala Bucurestiul era considerat “Micul Paris” si s-a inceput ridicarea unor edificii de o mare valoarea arhitecturala.

Pe langa stransa legatura existenta intre Piata Revolutiei si invingerea comunismului despre care toata lumea stie, exista o alta cel putin la fel de importanta, de mare insemnatate, cu un substrat mult mai vechi, din perioada monarhiei, identificata cu epoca de aur a Bucurestiului de altadata.

O buna parte din monumentele arhitecturale de patrimoniu pe care le intalnim astazi in Piata Revolutiei, inainte numita Piata Palatului, se leaga de perioada de regalitate, fiind construite sau consolidate in acea perioada (Palatul Regal, Ateneul Roman, Palatul Fundatiei Regale Carol I, actualul sediu al Ministerului Administratiei si Internelor).

Fara indoiala, personalitatea care a avut cel mai mare rol in scrierea si construirea istoriei acestui loc a fost regele Carol I. Acesta a dorit modernizarea Bucurestiului prin construirea unor edificii publice si private demne de o capital europeana. Carol I, care a domnit intre 1866-1914 a fost cel care practic a ridicat Palatul Regal, extinzand si modificand radical o fosta casa a lui Dinicu Golescu, locuita inainte sa si de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Dupa 25 de ani de domnie Carol I a ridicat Palatul Fundatiei Regale, ca un centru cultural pentru conferinte si intalniri, dotat si cu o biblioteca impresionanta. Intre cele doua constructii, in prezent troneaza o impozanta statuie ecvestra din bronz inaugurata in 2010, asemanatoare celei inaugurate in 1939 si inlaturate ulterior in 1947 la venirea comunismului.

Astfel, vom interpreta aceste trei elemente de patrimoniu in stransa legatura cu personalitatea, domnia si realizarile lui Carol I, axandu-ne pe povestea a ceea ce au fost inainte de a avea destinatia actuala. Cele doua complexe arhitecturale (fostul Palat Regal si fosta Fundatie Regala Carol I) au fost realizate in stilul eclectic al renasterii franceze dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau.

Palatul Regal a fost construit in 1870 in stilul eclectic fin de siècle si legat de vechea casa a lui Dinicu Golescu printr-un salon circular realizat in stil neorenascentist. Constructia initiala a avut trei niveluri (parter, etaj, mansarda), fatada avea coloane de caramida si era decorata cu basoreliefuri din ipsos, iar la nivelul mansardei elementul decorativ central era blazonul familiei regale. Decoratia interioara din lemn de stejar reprezentata prin sculpturi si lambriuri a fost realizata de un artist german renumit in acea perioada.

Aceasta cladire a fost inima monarhiei romanesti, aici luandu-se decizii strategice importante pentru istoria neamului in timpul razboiului de independent si al celor doua razboaie mondiale