Studiu de caz - Satul Daeni, Județul Tulcea

I. Aşezare

Comuna Daeni este situata in partea central – vestica a Podisului Dobrogei si in sud-vestul judetului Tulcea , pe malul Dunarii (in aval de orasul Harsova), delimitata de urmatoarele teritorii comunale:

-la Nord-teritoriul administrativ al comunei Ostrov si al comunei Topolog

-laVest- Dunarea ( Bratul Macin )

-la Sud-judetul Constanta si teritoriul administrativ al comunei Casimcea si Garliciu

-la Est-teritoriul administrativ al comunei Casimcea

Se afla la 40 km de extremitatea sudica a Muntilor Macinului, la 40 km de orasul Babadag si la 100 km de orasul Constanta.

II. Căi de comunicaţie, accesibilitate

Legatura rutiera cu comuna se realzeaza de D.J.222E pe relatia Macin – Hirsova - Constanta si D.J.222G,prin D.N.22° dinspre Tulcea , Babadag sau Constanta;

-distanta dintre capitala judetului si Daeni este de 85 km

Pe apa – Dunarea favorizeaza ajungerea dinspre Braila (70 km) sau Hirsova (25 km). Pana in 1981 a circulat zilnic, cursa navala de calatori, Braila – Piatra frecatei

III. Condiţiile naturale - potenţialul turistic

Localitatea Daeni poate fi incadrata tipul satelor turistice climatice si peisagistice. Sunt intrunite si criterii pentru sport, pescuit, vanatoare insa componentele climatica si cea peisagistica sunt dominante.

Putem deosebi urmatoarele elemente :

- peisaje deosebite ;

- configuraţia variată a reliefului;

- condiţiile climatice favorabile;

- valoarea terapeutică şi abundenţa unor factori naturali

Relieful este cel caracteristic Dobrogei Centrale , o campie usor valurita ce se intrepatrunde cu lunca Dunarii in mare parte prin mici povarnisuri de loess In partea de nord , radacinile vechiului Masiv Nord-Dobrogean inca dainuiesc la vedere ( Dealul “Caiaraci” si Dealul “Boldani”).

La nord si la sud de localitate si-au taiat drum, prin loess-ul caracteristic zonei, doua parauri numite generic “derele”- cuvant derivat din limba turca

Clima este temperat continentala: veri fierbinti cu precipitatii slabe; ierni geroase-cu vanturi puternice; temperatura medie anuala 10°C; cantitatea medie de precipitatii 400mm/mp annual. Exista ani cand extremele in ce priveste precipitatiile sau temperatura pricinuiesc greutati oamenilor.

Flora este caracteristica stepei , cu ierburi perene , in special graminee , palcuri de arbusti , si multe plante medicinale. De-a lungul Dunarii padurea de salcie si plop zagazuiesc excesele climatice facand placuta trecerea sau sederea Pe insulele de pe Dunare ( “Pastrama” , “Tifanari” , “Chiciul lui Topoleanu” , “Prund” etc.) este impresionant de vazut liane ce se catara pe arbori , rugi de mure si desisuri de catina de balta

Fauna

Dunarea si baltile adiacente adapostesc pesti , pasari si mamifere de balta In zona colinelor si campiei se pot intalni : iepurele de camp (frecvent) si restul gamei de rozatoare de stepa , vulpea , bursucul , dihorul, broasca testoasa, serpi , pasari rapitoare (uliul , bufnita , eretele ,etc), privighetoarea , lastunul , ciocanitoarea si multe altele. O aparitie deosebita in zona o reprezinta fazanul si potarnichea.

Factori de cura

-multe zile insorite pe an

-aer curat

-liniste

-savoarea destinderii in padure pe malul apei

-plaje cu nisip fin (cand apele fluviului sunt scazute)

Calitatea mediului înconjurător

Nu exista factori poluanti in zona, care sa aiba impact vizibil asupra mediului, iar degradarile naturale sunt sub control.

IV. Potenţial cultural-istoric

Săpăturile arheologice au scos la lumină urme de locuire din prima epocă a fierului (Hallstadt). Tezaurul descoperit aici, din sec. III-II î.Hr., atestă un comerţ activ care se realiza cu grecii. Un alt tezaur bizantin (sec. XIII d.Hr.) dovedeşte continuitatea locuirii pe aceste meleaguri.

Perioada stăpânirii romane a lăsat cele mai numeroase şi evidente urme ale vieţii şi activităţii oamenilor pe teritoriul comunei. În epoca romană, în zona a existat cetatea-port CIUS , mai tarziu Asarlâc (nume turcesc - la 15 km sud de Daeni), ale cărei urme se gasesc şi azi într-un punct mai inalt ce domină lunca Dunării. Continuitatea populatiei pe aceste locuri se explică şi prin conservarea unor toponimice antice care nu putea fi transmise decât prin generaţiile succesive ale unei populaţii statornice. Aşa este cazul numelor topice: Hărşova (de la Carsium), Băroi- de la Beroe (brat secundar al Dunării ce venea dinspre Cius, trecea prin fata satelor Gîrliciu şi Dăeni şi se unea cu braţul actual Mâcin lângă localitatea Beroe - azi Piatra Frecăţei –

( 4 Km nord de Daeni ).