Zona turistică Padiș - Munții Apuseni - un semnal de alarmă

Localizare:

Zona turistica Padis este situata in Muntii Apuseni, mai precis in partea nordica a Muntilor Bihor. Administrativ, Padisul este situat in zona sud-estica a judetului Bihor la circa 10-15 km est de comuna Pietroasa.

Zona turistica Padis cuprinde: Bazinul inchis Padis - Cetatile Ponorului, cu o suprafata de 36 kmp, impreuna cu Cheile Galbenei si Poiana Florilor, situate la sud-vest si zona Cheile Somesului Cald - Poiana Varasoaia - Poiana Cuciulata situata la nord. De asemenea turistii mai includ in zona turistica Padis obarsia Vaii Boga, situata in partea nord-vestica a bazinului inchis, sub abruptul Pietrelor Boghii.

Zona este delimitata de:

- Culmea Carligatelor, Varful Cuciulata si Valea Somesului Cald - la nord ;

- Culmea Magura Vanata, Varful Biserica Motului, Varful Gardisoara si Varful Chicera - la est ;

- Muntele Glavoiu, Varful Bortig, valea Galbenei - la sud ;

- Valea Galbenei, Varful Balileasa, Valea Boga, Creasta Cornetu si Abruptul Brailesei - la vest ; Bazinul inchis Padis-Cetatile Ponorului reprezinta un teritoriu din care nu exista nici o scurgere la suprafata, fiind inchis de culmi cu inaltimi variind intre 1642 m (Varful Magura Vanata) si 1100 m (creasta din nord-vestul varfului Piatra Galbenei). El este inconjurat de bazinele hidrografice ale Somesului Cald, Ariesului si Crisului Pietros, drenajul tuturor apelor ce curg pe suprafata bazinului facandu-se pe sub munte in Valea Galbena (peste 80%) si Valea Boga. Bazinul Padis-Cetatile Ponorului este format la randul lui din opt bazine inchise intre care apele nu strabat decat prin canale subterane.

Cheile Somesului Cald, impreuna cu Cetatile Radesei reprezinta cursul superior al raului Somesul Cald, pana la confluenta cu primul sau afluent "serios" - Alunul Mare, pe o lungime de circa 3 km.

Cheile Galbenei incep cu Izbucul Galbenei, care dreneaza cea mai mare parte a apelor din Bazinul inchis Padis - Cetatile Ponorului. Pe primul sector, cel mai spectaculos, ele au o lungime de circa 1,5 km inconjurand practic pe laturile est-sud-vest Poiana Florilor. Dupa depasirea Poienii Florilor, cheile continua cu un sector deosebit de salbatic de circa 6 km pana la confluenta cu Valea Bulzului.

Cai de acces:

Zona este strabatuta de la est la vest de soseaua forestiera Rachitele - IC Ponor - Padis - Boga - Pietroasa, in lungime totala de 53 km, dintre care Rachitele - Padis 31 km si Padis - Pietroasa 22 km. De la capetele soselei forestiere, care este in prezent greu practicabila pentru autoturisme, exista legaturi pe drumuri judetene: din Rachitele spre Huedin (27 km, drum partial modernizat) si spre Sudrigiu (12 km, asfalt).

Din soseaua forestiera se desfac cateva ramuri favorizand accesul auto spre Cetatile Ponorului (de la cantonul Ponor drumul este inchis circulatiei publice in scopul protectiei zonei Cetatilor Ponorului), Poiana Varasoaia, Poiana Florilor (din Valea Bulzului), Cheile Somesului Cald (de la IC Ponor) si Valea Boga (din satul Boga).

Pe potecile marcate, accesul in zona Padis se poate face dinspre: Cabana Vladeasa (32 km), Stana de Vale (20 km), Pietroasa (20 km), Saua Vartop (24 km), Arieseni (16 km), Comuna Garda (23 km), Pestera Ghetarul Scarisoara (20 km).

Caracteristici ecologice:

Una dintre cele mai pitoresti zone ale Romaniei, Padisul a constituit si mai constituie inca un punct de maxima atractie pentru turistii autohtoni si straini. Din pacate insa Padisul a fost supus de-a lungul timpului unei tot mai intense antropizari, modificari ale peisajului primar, sub actiunea activitatilor umane variate.

Este dificil de realizat o clasificare pe baza impactului produs de multiplii factori de risc ecologic ce se manifesta in aceasta zona. Un lucru este insa cert si anume ca distrugerea echilibrelor ecologice formate de-a lungul erelor geologice s-a manifestat in trecut si continua sa se manifeste si azi cu o intensitate din ce in ce mai crescuta.

Prin fundamentul sau geologic (calcare), relieful carpatic se constituie intr-o zona extrem de sensibila la cele mai usoare modificari ale conditiilor ecologice. Odata declansat, lantul proceselor ecodistructive, fenomenul devine extrem de greu de controlat si stopat. Problemele ecologice ale Padisului au luat o amploare exponentiala incepand cu perioada interbelica odata cu declansarea exploatarilor forestiere masive. Ele au continuat dupa razboi cand administratia sovietica a exploatat fara mila uriasa bogatie verde a regiunii. Trenurile "mocanita" au transportat de aici mii de metri cubi de lemn lasand decopertata o imensa suprafata, din care prea putin s-a regenerat.

Incepand cu anii 70, in zona au luat amploare prospectiunile miniere, care au atras investitii in infrastructura, realizate fara a se tine cont de impactul asupra cadrului natural. Padisul a devenit astfel usor accesibil (prin construirea si modernizarea unor drumuri), importanta peisagistica si stiintifica fiind complet ignorata de catre autoritatile comuniste. Interventiile brutale in modificarea peisajului si implicit distrugerea ireversibila a unor importante zone de valoare stiintifica si turistica in scopul exploatarilor miniere si forestiere au lasat numeroase pete negre pe harta Padisului. Este relevanta ca exemplu construirea unui drum asa zis strategic, care urma sa lege Pietroasa de Arieseni, si care a distrus o mare parte din cheile de o deosebita spectaculozitate ale Vaii Galbena, agresand in mare proportie chiar Rezervatia naturala Cheile Galbenei.