Pădurile de mangrove

Mangrovele constituie un amestec de plante, in principal arbusti si arbori tropicali si subtropicali, care se dezvolta in zona de variatie a nivelului marii din cauza mareei, intre nivelul fluxului si cel al refluxului. Ele apar in zona de contact dintre uscat si ocean, pe tarmurile bogate in golfuri, lagune, estuare si delte fluviale ale apelor sarate si se dezvolta sub forma de hatisuri dese de arbusti, uneori chiar si sub forma de arbori de 30 metri care sunt intotdeauna verzi. Prezinta radacini care se dezvolta pe diferite parti ale plantei, in forma de catalige cu rol de fixare a arborelui, dar au si radacini respiratorii.

Localizare geografica

Mangrovele sunt repartizate in zona intertropicala cuprinsa intre Tropicul Racului in emisfera nordica si Tropicul Capricornului in emisfera sudica, unde temperatura medie este superioara cifrei de 16˚C. Astfel, mangrovele ocupa aproximativ 75% din spatiul zonelor tropicale si subtropicale, intinzandu-se pe o suprafata de 172.000 km²

Sunt raspandite in doua mari regiuni geografice:

regiunea de est cu tarmurile tropicale umede din sudul si sud-estul Asiei, nord-estul Australiei, sud-estul Africii;

regiunea de vest cu vestul Africii, tarmurile tropicale din estul Americii Centrale si sudul Americii.

In Africa de est se remarca Somalia si Mozambic, unde se gasesc mangrove dense si cu inaltimi de 15 metri, iar in partea vestica a Africii putem intalni mangrove in Golful Guineei. In nord, pe malul Marii Rosii si al Oceanului Indian, cu densitati mai mici si inaltimi de 5 metri, mangrovele apar de-a lungul coastei Marii Rosii, atat pe partea egipteana, cat si in Golful Aqaba, acoperind circa 525 de hectare. Aproape toate zonele de mangrove din Egipt sunt acum protejate.

Importante mlastini de mangrove se intalnesc in Kenya, Tanzania si Madagascar, Nigeria avand cea mai mare concentrare de mangrove din Africa, care acopera 36.000 km².

In America de Sud mangrovele sunt prezente pe coasta de nord a continentului, iar unii copaci pot depasi 30 de metri inaltime in Guyana.

Brazilia contine aproximativ 26.000 km² de mangrove, ceea ce reprezinta 15% din totalul mondial de 172.000 km². Ecuador si Peru au zone semnificative de mangrove care se gasesc in Golful Guayaquil-Tumbes. Mari zone cu mangrove se mai gasesc si in Columbia.

In America de Nord ele cresc de-a lungul coastei sudice a Floridei, inclusiv in Parcul National Biscaya.

In America Centrala se gasesc pe coasta vestica a Costei Rica, in Pacific, Nicaragua, Belize, Guatemala, Honduras, Panama si pe multe insule din Caraibe, cum ar fi Curaçao, Bonaire, Antigua, Anguilla, Bahamas si St. Lucia. Acestea pot fi, de asemenea, gasite si in Puerto Rico, Cuba, Republica Dominicana, Haiti, Jamaica, Trinidad, Barbados si pe coasta Pacificului din El Salvador.

Intalnim mangrove in aproximativ toate insulele Asiei (Indonezia, Malaysia, Myanmar, Bangladesn, India, Filipine, Vietnam), precum si in Japonia, cel mai mare grup de mangrove din lume aflandu-se in delta Gangelui si a Brahmaputrei.

In Arhipelagul Indonezian, mangrovele apar in Sumatra, Borneo, Sulawesi si in insulele din jur, iar la nord ele se gasesc de-a lungul coastei Peninsulei Malay. Indonezia are in jur de 9.36 milioane de hectare de paduri de mangrove, dar 48% din aceste paduri sunt considerate ca fiind "moderat deteriorate" si 23% ca fiind "grav afectate".

In Taiwan se intalnesc trei paduri de mangrove importante: Tamsui River in Taipei, Jhonggang River in Miaoli si Sihcao Wetlands in Tainan, iar in Pakistan ele sunt situate de-a lungul fluviului Indus.

Australia are aproximativ 11.500 km² de mangrove gasindu-se pe coastele de nord si de est a continentului, cu unele aparitii si in sud.

Caracterizare fizico-geografica

LIMITE: Limita nordica de raspandire a formatiunii de mangrove se situeaza la 20° lat. N in Africa de Vest si la 33° lat. N pe litoralul insulelor Okinawa mai la sud de Japonia, iar cea sudică cam pe la paralela de 44°.

RELIEFUL: In functie de locul unde se dezvolta, se pot deosebi trei tipuri de mangrove:

mangrove litorale, ce cresc pe coastele plane, nealimentate cu apa dinspre uscat;

mangrove deltaice, cu extindere mare in delta fluviilor;

mangrove recifale, care cresc in recifele de corali iesite din apa.

CLIMA: Plantele de mangrove au nevoie de o temperatura de cel putin 20°C, de precipitatii abundente (peste 2000 mm/an), de sedimente terigene bogate in substante organice, de un pH cuprins intre 6,6-7,6, cu variatii mici, iar oxigenul dizolvat 27,0-96,6% din saturatie. Deoarece vantul razbate cu greu prin impletitura deasa a ramurilor, in desisurile de mangrove intotdeauna domina zapuseala. In schimb, aceasta umiditate ridicata este favorabila pentru organismele marine oferindu-le o hrana abundenta.