Extras din seminar

Oraşul Baia de Aries este situat in partea de nord a judetului Alba pe malurile raului Aries intre Km 97,400 si 109,600 pe DN 75 Cimpeni-Turda la 46 grade 22 minute 67 secunde N si 23 grade 16 minute 55 secunde E si dispune de o intindere geografica de 8100 ha. Repartizarea acestora pe profile este dupa cum urmeaza:

- 3225 ha teren agricol

- 4291 ha paduri

- 133 ha drumuri (orasenesti, comunale, forestiere)

- 451 ha alte terenuri

Orasul Baia de Aries impreuna cu satele componente este situat in partea de nord a judetului Alba, pe malurile raului Aries, intre orasele Turda (60 Km spre est) si Cimpeni (25 Km spre vest) intre paralelele 46 si 47 grade si meridianele 23 si 24 de grade.

Teritoriul administrativ este strabatut de un singur traseu de legatura rutiera cu restul tarii, prin drumul national (DN 75) si calea ferata ingusta Nr.112 Turda-Abrud ce trece si prin satele Brazesti, Sartas si Muncelu, dar care la ora actuala este scoasa din functiune.

Altitudinea teritoriului arondat este cuprinsa intre 495m (la intrarea in Baia de Aries) si 1256 m (varful Poienita).

RESURSE MINERALE

zăcăminte aurifere,

- zăcăminte polimetalice,

- telururi auroargentifere.

ISTORIC

Localitatea Baia de Aries este atestata documentar din anul 1325, de catre regele Carol Robert de Anjou odata cu privilegiul acordat de acesta locuitorilor pe atunci ai locallitatii ONUMBERG mai tarziu ARANYAS BANYA, dar exista dovezi ca exploatarea aurului in aceste locuri se facea inca de pe vremea dacilor.

La inceputul secolului XV i s-a recunoscut privilegiul de oras liber.

Isi pierde treptat drepturile de oras liber din cauza luptelor pentru independenta si dreptate a motilor impotriva asupritorilor autohtoni si straini de tot felul.

Trecand peste 500 de ani de istorie (pe nedrept, dar din cauza unui mare numar de evenimente de necuprins in lucrarea de fata), ajungem la istoria contemporana in anul 1848 cand locuitorii s-au rasculat din nou impotriva garzilor maghiare ale regelui Frantz Iosef.

Tribunii poporului au fost prinsi, acuzati si condamnati fara judecata.

In 1877 locuitorii participa din nou cu bani si materiale la razboiul pentru independenta.

1912 - Se construieste linia ferata ingusta Turda-Cimpeni.

1918 - La adunarea de la Alba Iulia au participat din localitate mai multi delegati ai cercurilor electorale.

1922 - Se infiinteaza gimnaziul pentru baieti "Petru Span".

1929 - Se construieste podul de fier peste raul Aries.

1937 - Se construieste cladirea spitalului pe strada pe atunci 22 Decembrie (azi Str. Spitalului.).

1939 - Se construieste cladirea actualei Primarii, atunci sediu al Preturii.

1944 - Minerii, populatia si armata romana au baricadat cu stanci drumul si calea ferata pentru a impiedica patrunderea armatelor fasciste germano-ungare in zona muntilor Apuseni.

1945 - Se construieste uzina de preparare a minereurilor auro-argentifere si statia TRAFO.

1953 - Incepe construirea uzinei de cianurare si a primelor blocuri de locuinte.

1963 - Se da in folosinta noul local al Liceului cu 16 sali de clasa, doua laboratoare, doua sali ateliere si spatii administrative, pentru peste 1000 de elevi, in clasele superioare. Acesta poarta astazi numele celui care l-a creat: "dr. Lazar Chirila".

1978 - Se pune partial in functiune noua Intreprindere de confectii textile destinate fortei de munca feminine pentru 1240 salariati; astazi dupa privatizare nu mai lucreaza decat circa 480 de salariati, (in 1993 s-a transformat in societate pe actiuni prin metoda MEBO).

1994 - Se asfalteaza centrul orasului (pe atunci comuna) si se ridica in parcul central, devenit "Parcul eroilor", monumentul Eroilor sfintit de P.S. Andrei, episcop de Alba, in prezenta oficialitatilor judetului si a Armatei.

1995 - Se ridica un obelisc comemorativ de la 670 de ani de la prima atestare documentara, (ce reprezinta o parte din Coloana infinitului a lui Brancusi).

1998 - La data de 18.01.1998 Baia de Aries este redeclarata oficial oras statut pe care l-a detinut secole de-a randul si pe care l-a recastigat fiind cel mai important centru de prelucrare si productie a aurului si argintului si de exploatare a minereurilor neferoase din Muntii Apuseni: plumb si zinc, metale cu pondere esentiala in industria de aparare, pana in 2004 - Cand Filiala "Ariesmin" s-a inchis, ramanand fara locuri de munca 1895 de oameni (din cati erau in 1989).

2000 - Se deschide o sectie a S.C."Ariesul" Conf S.A. care are in prezent statut independent cu denumirea S.C."Ariesul Prodimex" S.A. cu 180 salariati tot cu profil de confectii textile.