Entomologie sem 2 - 2016

1.Paduchele lanos al marului- Eriosoma lanigerum Ord. Homoptera fam. Eriosomatidae

Prezinta 2 forme : o forma aptera si una aripata.

- Forma aptera are corpul oval brun-inchis de 1,9-2,1mm lungime. Corpul este acoperit cu o secretie ceroasa, filamentoasa, alba , dandu-i aspect lanos.

- Forma aripata are 1,8-2,3mm lungime si prezinta aripi. Larele sunt asemanatoare cu adultul.

Biologie. Paduchele lanos prezinta un ciclu biologic complet numai in tara de origine ( America de Nord) unde planta gazda primara este umul american iar planta gazda secundara este marul. In Europa si in tara noastra ciclul biologic este incomplet , are loc numai pe mar, foarte rar pe par si gutui. Prezinta o evolutie holociclica , monoecica. Ierneaza in stadiul de larva pe radacinile sau partile aeriene ale pomilor si are 8-12 generatii pe an.

Plante atacate si mod de daunare . Ataca marul , mai rara parul si gutuiul. Este o specie oligofaga.

Paduchii adultii si larvele , colonizeaza radacinile , tulpinile , ramurile , frunzele , intepand si sugand sucul celular. Partile atacate se hipertrofiaza si apar umflaturi , sub forma de nodozitati sau tumori canceroase.

Ca dusman natural prezinta viespia Aphelinus mali, care poate parazita in proportie de 80-100% paduchele lanos , adulti si larve.

Masuri de prevenire si combatere

- Respectarea masurilor de carantina fitosanitara

- Folosirea de material saditor sanatos

- Infiintarea de noi plantatii cu soiuri rezistente

- La semnalaraea atacului se aplica tratamente chimice de iarna sau in timpul repausului vegetativ folosind uleiuri : ulei Cosmol , sau in perioada de vegetatie se folosesc : Thiodan , Thionex-0,15% , Reldan 0,2%.

2.Paduchele verde al marului - Aphis pomi Ord. Homoptera , Fam. Aphididae

Prezinta 2 forme: una aptera si una aripata

- Forma aptera are 1,5 -2mm lungime si este de culoare verde , verde-galbui. ( Speciile de afide se deosebesc dupa cornicule )

- Forma aripata are 2-2,5mm lungime capul si pronotul de culoare neagra , restul corpului fiind de culoare neagra. Aripile sunt membranoase. Larvele sunt asemanatoare cu adultul.

Biologie si ecologie.

Ierneaza in stadiul de ou depus pe ramurile subtiri , sau la baza mugurilor , si are 8-12 generatii pe an. Este un afid cu dezvoltare holociclica, monoecica.

Plante atacate si mod de daunare

Ataca frecvent marul precum si alte rosacee. Este o specie oligofaga.

Adultii si larvele colonizeaza partea inferioara a frunzelor intepand si sugand sucul celular. In urma atacului frunzele se rasucesc incepand de la varf spre baza si de la marginile externe spre nervura principala alcatuind asa numitele pseudocecidii.( fructe cu aspect gofrat). Atacul se recunoaste dupa roua de miere cu care paduchii acopera organele atacate.Roua de miere- excremente care favorizeaza dezvoltarea ciupercii Capnodium saicinum produce fumagina sau innegrirea lastarilor.

Principalele specii pradatoare sunt reprezentate de speciile din familia de Coccinelidae ( buburuze ) care se hranesc cu toate stadiile de afide( paduchi) atat larve cat si adulti.

Masuri de prevenire si combatere

- La semnalarea primelor colonii se fac tratamente chimice de iarnautilizand produsele : Polibar 6% sau Carbetox 37 CE-1%

-In primavara , la aparitia primelor colonii , se aplica produse organofosforice sau piretroide : Karate 0,01% , Ripcord 0,03% , Fernos 0,05%

- Tratamentele se executa inainte de rasucirea frunzelor

3.Sfredelitorul tulpinilor - Cossus cossus ord.Lepidoptera , fam. Cossidae

anvergura- cu aripile deschise.

Futurii au 60-80 mm in anvergura , aripile anterioare si posterioare de culoare bruna-cenusie prevazute cu numeroase linii de culoare mai inchisa.

- Larva are 90-100 mm lungime de culoare rosie-inchis-dorsal , si galben-crem-ventral.

Biologie

Ierneaza in stadiul de larva in galeriile din interiorul tulpinilor sau a ramurilor mai groase si are o generatie la 2 ani.

Plante atacate si mod de daunare

Este un daunator polifag , ataca numeroase specii lemnoase : mar , par , prun , cais , cires, ulm , plop , salcie , tei , frasin. Prefera arborii debilitati si cu lemnul moale.

Pagube produc larvele (deoarece au aparat de rupt si mestecat) , care rod galerii in tulpini si in ramurile mai groase, galerii in care patrund microorganisme care duc la putrezirea lemnului.

Masuri preventive si combatere

-deoarece larvele se dezvolta in interiorul tulpinilor combaterea este foarte greoaie

- masuri de igiena culturala : curatarea scoartei de muschi si licheni , taierea ramurilor uscate , taieri de rarire a coroanei.

- introducerea in galerii a unor substante toxice cu actiune gazoasa cum ar fi : sulfura de carbon , delicia etc.