Cuprins

Introducere 1
1. Privire generală asupra tehnologiei de cultivare a florii soarelui 6
1.1. Locul în asolament a florii soarelui 6
1.2. Cerinţele şi reacţia florii soarelui la lucrarea de bază a solului 8
1.3. Buruienile în semănăturile de floarea soarelui şi combaterea lor integrată 11
1.4. Locul şi rolul agriculturii ecologice în perioada de trecere la o agricultură durabilă 14
II. Schema experienţei şi metodele de cercetare 18
2.1. Caracteristica solului pe lotul experimental 18
2.2. Condiţiile meteorologice în anii de cercetare 18
2.3 Schema experienţei 24
2.4. Metodele de cercetare şi calcul 27
2.5. Caracteristica hibrizilor de floarea soarelui în experienţe 29
III. Rezultatele experienţei 30
3.1 Gradul de îmburuienare şi pragul de daună a buruienilor a culturii florii soarelui 30
3.2. Rezervele de apă şi gradul de asigurare cu umiditate la floarea soarelui 36
3.3. Productivitatea florii soarelui şi calitatea producţiei în anii de cercetare 41
IV. Eficienţa economică a tehnologiei de cultivare a florii soarelui 46
V Protecţia muncii 48
Concluzii 52
Bibliografie 54

Extras din curs

INTRODUCERE

Floarea soarelui este una din cele mai importante plante oleaginoase cultivată în lume şi principala plantă oleaginoasă cultivată în R. Moldova. Uleiul de floarea-soarelui îi revine cca. 16 % din producţia mondială de uleiuri vegetale cu destinaţie alimentară.

Fiind o cultură cu un spectru larg de utilizare, floarea soarelui rezolva nu numai problema aprovizionării cu ulei vegetal, dar aduce o mare contribuţie la sporirea producţiei de albumine, produselor organice şi minerale.

Condiţiile pedoclimatrice a Republicii Moldova sunt destul de favorabile pentru obţinerea recoltelor înalte ale acestei culturi.

După înlocuirea în tehnologiile de cultivare a soiurilor cu hibrizi de o înaltă productivitate, producţia globală a florii soarelui a crescut cu mai bine de 5 q/ha.

În perioada anilor 1996 – 1998 suprafeţele ocupate cu floarea soarelui au atins limitele de 183 mii ha, cu o recoltă medie la hectar de 11,4 q/ha şi o producţie totală de 208 mii tone ceea ce exprimate în procente faţă de anul 1950 ar constitui respectiv 943; 142; 133 %.

În scopul reducerii intensităţii proceselor de eroziune, sporirii fertilităţii solului, ameliorării stării ecologice, suprafeţele de floarea soarelui în perspectivă se cer a fi reduse.

În programul de dezvoltare a agriculturii trebuie de prevăzut ca suprafeţele de floarea soarelui să se stabilească la nivelul de 70 mii hectare, cu o producţie medie de 19 – 20 q/ha şi o producţie totală de 130 – 140 mii tone.

Luând în consideraţie realizările pe plan mondial în ameliorarea rapiţei de toamnă, cultura se cere a fi extinsă, atribuind acestei specii de plante şi multiplele avantaje pe care le oferă sub aspectul fitotehnic, cu un loc important în producţia de ulei alimentar în R. Moldova.

Se cere ca această cultură să ocupe suprafeţele în limitele de 20 mii hectare cu o producţie totală de 30 – 35 mii tone.

Toate aceste măsuri vor permite de a efectua o reprezentare mai uniformă a florii soarelui după zone cât şi după relief, precum şi de a ameliora situaţia în asolamente (Ş. Moraru, 1999).

Floarea soarelui este una din cele mai rentabile culturi agricole. Obţinând de pe un hectar o producţie evaluată la 4000 – 6000 lei, profitul constituie 2000 – 4000 lei/ha şi este de 1,5 – 2,0 ori mai înalt faţă de profitul obţinut de pe un hectar de grâu de toamnă şi porumb pentru boabe.

Un hectar de floarea soarelui, cu o recoltă de 2,5 t/ha, asigură obţinerea a 1200 kg ulei, 800 de şroturi (300 kg de proteine), 500 kg de coji (70 kg drojdii), 1500 kg calatidii (1000 kg de fân calitativ), 30 – 40 kg de miere de albine ş.a. produse (M. Vronschkih ş.a., 2002).

Potenţialul biologic a soiurilor şi hibrizilor de floarea soarelui omologaţi şi cultivaţi în R. Moldova este destul de înalt, dar cu părere de rău realizarea acestui potenţial nu este la nivelul respectiv. Motive la momentul actual sunt multe şi diferite, dar din cele mai convingătoare ar fi unele abateri de la cerinţele tehnologiilor de cultivare a florii soarelui printre care am putea evidenţia nerespectarea locului în asolament şi revenirea culturii la locul vechi, nerespectarea sistemelor de fertilizare, încălcări în ceea ce priveşte selectarea corectă a erbicidelor la reglarea gradului de îmburuienare, aplicarea la timpul oportul şi argumentat ştiinţific a preparatelor de combatere a bolilor şi buruienilor, respectarea cerinţelor tehnologice în ceea ce priveşte sistemele de lucrare a solului avantajoase nu numai din punct de vedere agronomic dar şi economic şi ecologic şi altele.

Totodată evaluările de ultimă oră a condiţiilor climaterice, ne demonstrează şi nişte variaţii, oscilări destul de pronunţate pe parcursul anilor în ceea ce priveşte precipitaţiile atmosferice, repartizarea acestora pe parcursul perioadei de vegetaţie a anului.

Acestea şi alte condiţii dictează necesitatea de evitare a cazurilor de şablonare a tehnologiilor de cultivare, de zonare a sistemelor de lucrare a solului, de selectare a pesticidelor pentru condiţii concrete atât pedologice cât şi climatice, ce ar permite o sporire a eficienţei multor procedee tehnologice în tehnologia de cultivare a florii soarelui.

Teza de licenţă prezentată, îşi propune drept obiectiv evaluarea procedeelor agrotehnice la cultivarea diferitor hibrizi de floarea soarelui în zona de Nord a R. Moldova, în dependenţă de condiţiile climaterice în anii de cercetare şi anume: evaluarea diferitor sisteme de lucrare de bază a solului la floarea soarelui cât şi a modului de întreţinere a acesteia pe parcursul perioadei de vegetaţie şi influenţa acestora asupra productivităţii hibrizilor de floarea soarelui.