Fiabilitate și diagnoză

Curs
7.2/10 (4 voturi)
Domeniu: Automatică
Conține 13 fișiere: doc
Pagini : 117 în total
Cuvinte : 30240
Mărime: 650.73KB (arhivat)
Publicat de: Petru Barbu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gheorghe M.Panaitescu
Note de curs pentru cursul predat in anul patru studentilor de la automatica UPG Ploiesti

Cuprins

  1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1
  2. COMPLEMENTE DE TEORIA PROBABILITǍTILOR SI STATISTICǍ MATEMATICǍ 5
  3. • Spatiul evenimentelor
  4. • Probabilitǎti
  5. • Probabilitǎti conditionate
  6. • Variabile aleatoare
  7. • Verificarea experimentalǎ a legilor de repartitie
  8. INDICATORI DE FIABILITATE 17
  9. • Fiabilitatea sistemelor fǎrǎ reînnoire
  10. • Uzura
  11. • Legi de repartitie utilizate in teoria fiabilitǎtii sistemelor
  12. • Aproximǎri ale functiilor densitate de repartitie prin exponentiale
  13. • Aproximarea discretǎ
  14. SISTEME CU SCHIMBARE 29
  15. • Reînnoirea ca proces aleator
  16. • Disponibilitatea sistemelor
  17. FIABILITATEA STRUCTURALǍ 35
  18. • Tratarea sistemelor prin observarea stǎrii
  19. • Tratarea structuralǎ a sistemelor
  20. • Metode structurale
  21. FIABILITATEA PROGRAMELOR DE CALCUL 43
  22. • Generalitǎti
  23. • Modelul Jelinski-Moranda
  24. • Extinderi ale modelului Jelinski-Moranda
  25. • Modelele Goel-Okumoto (I) si Musa
  26. • Modelele Littlewood si Littlewood-Verrall
  27. • Modele cu ratǎ de defectare variabilǎ
  28. DIAGNOZA SISTEMELOR SI RECUNOASTEREA FORMELOR 53
  29. • Generalitǎti
  30. • Recunoasterea formelor prin clasificare, clasificatori
  31. • Diagnozǎ prin retele neuronale artificiale
  32. • Algoritmi genetici
  33. DIAGNOZǍ PRIN ANALIZA COMPONENTELOR PRINCIPALE 67
  34. • Generalitǎti
  35. • Analiza Componentelor Principale (ACP)
  36. • Detectarea defectiunilor cu ajutorul analizei componentelor principale
  37. • Diagnoza prin analiza componentelor principale
  38. • Învǎtarea de diagnostice noi
  39. DETECTAREA FUNCTIONǍRII NECONFORME SI DIAGNOZA CU FILTRE KALMAN EXTINSE (EKF) 73
  40. • Filtre Kalman extinse
  41. • Compensarea filtrelor Kalman extinse
  42. • Detectarea schimbǎrilor datorate fenomenelor nemodelate (defectiunilor)
  43. FIABILITATEA ÎN RETELE 79
  44. • Mǎsuri ale sigurantei (dependability) unei retele cu mai multe straturi.
  45. • Banda de trecere în cazul retelelor fǎrǎ redundante
  46. • Conectivitatea retelelor de interconectare fǎrǎ redundante
  47. • Retele fluture si retele fluture cu trepte suplimentare
  48. • Plasa (mesh) interstitialǎ
  49. • Fiabilitatea plasei cu redundantǎ interstitialǎ (1, 4)
  50. • Retele crossbar fǎrǎ redundante
  51. • Retele crossbar cu redundante
  52. • Retele de tip hipercub
  53. • Rutarea în hipercuburi
  54. • Toleranta la defecte în retelele hipercub
  55. • Rutarea în hipecuburi cu defecte
  56. • Fiabilitatea retelelor punct-la-punct
  57. • Calculul fiabilitǎtii terminale
  58. SISTEME DE DISCURI TOLERANTE LA DEFECTE 101
  59. • Memorii ieftine exploatate în conditii de sigurantǎ
  60. • Strategia generalǎ
  61. • Algoritmul RS-RAID
  62. • Calculul si întretinerea cuvintelor de verificare
  63. • Recuperarea din crash
  64. • Aritmetica în câmpurile Galois
  65. • Sumarul algoritmului
  66. BIBLIOGRAFIE 117

Extras din curs

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Sistemele hardware si software sunt create uzual pentru a îndeplini anumite sarcini, pentru a atinge anumite obiective de naturǎ tehnicǎ-tehnologicǎ, din domeniul cunoasterii etc. Este foarte important ca aceste sisteme sǎ functioneze adecvat, adicǎ întreruperile nedorite, necomandate sǎ fie cât mai rare si cât mai scurte, iar dacǎ se produc, depanarea sau înlocuirea sǎ fie posibile, mǎcar una dintre ele si sǎ nu fie excesiv de îndelungate. Desigur, toate aceste conditii trebuie satisfǎcute nuantat deoarece totdeauna sunt implicate costuri. Nu este nici pe departe necesar a se crea sau a se achizitiona un aparat capabil sǎ functioneze practic fǎrǎ cusur ani la rând dacǎ utilizarea lui vizeazǎ câteva sǎptǎmâni. Un asemnea aparat ar costa foarte mult. În asemenea împrejurǎri, este rational a uza de unul mai ieftin, mai putin durabil, dar care în acele sǎptǎmâni este suficient de sigur pentru a servi atingerii telului propus. Problema readucerii sistemului defect la parametrii functionali normali în raport cu obiectivul urmǎrit se poate face, asa cum în treacǎt s-a spus, prin operatii de depanare sau prin înlocuirea integralǎ. Si aici trebuie cumpǎnit prin prisma costurilor: depanarea poate costa uneori mai mult decât înlocuirea, alteori depanarea pur si simplu nu este posibilǎ.

Timpul necesar depanǎrii unui sistem care subit devine nefunctional include si o prealabilǎ diagnosticare care ea însǎsi are o duratǎ uneori semnificativǎ. Un echipament sau un program de calcul defect nu trebuie demontat, reanalizat în întregime ci numai în acea parte a lui sau în acea reuniune de pǎrti vinovatǎ de proasta functionare sau de nefunctionare. Din nou, diagnoza corectǎ este o problemǎ care implicǎ importante cheltuieli de bani si de timp. Readucerea la standardul functional necesar depinde în mare mǎsurǎ de iscusinta cu care este pus diagnosticul. Este aproape de la sine înteles cǎ punerea diagnosticului si remedierea defectelor nu sunt totdeauna faze succesive. Uneori faza de diagnosticare merge paralel si se împleteste cu operatiile de depanare propriu-zisǎ.

În legǎturǎ cu functionarea sau nefunctionarea sistemelor, fie ele hardware sau software, sunt câteva concepte care trebuie definite cel putin provizoriu încǎ de pe acum. Astfel, se vorbeste de capacitatea operationalǎ a unui sistem în functiune, care nu este altceva decât capacitatea acelui sistem de a îndeplini anumite cerinte operationale, într-un interval de timp dat, în conditii specificate. Fiabilitatea în sens larg sau disponibilitatea unui sistem constǎ în capacitatea lui de a îndeplini corect functiunile pentru care este gândit, la un moment dat sau pe un interval de timp precizat, dacǎ sistemul este folosit, exploatat în anumite conditii si dacǎ este întretinut corespunzǎtor. Mentenabilitatea este capacitatea sistemului de a putea fi mentinut sau repus în functiune într-un timp precizat dacǎ întretinerea sau repararea sunt fǎcute urmând anumite proceduri recomandate si folosind resursele prescrise. Securitatea unui sistem este capacitatea de a prezerva starea de sǎnǎtate a oamenilor, de a nu pune în pericol valori materiale prin functionare defectuoasǎ.

Un sistem poate fi compus din mai multe subsisteme. Functionarea fiecǎrui subsistem se reflectǎ într-un anumit mod în functionarea ansamblului. Relatia întreg-parte, sistem-componentǎ nu poate fi totdeauna definitǎ univoc. În principiu orice sistem este alcǎtuit din pǎrti. Detalierea în pǎrti este de cele mai multe ori la alegerea analistului de sistem. Frecvent pǎrtile corespund unor subunitǎti structurale clar diferentiabile fizic.

Functionarea sistemului este, asa cum s-a spus, într-o anumitǎ relatie cu functionarea pǎrtilor dar nu neapǎrat defectarea unei pǎrti coincide cu scoaterea din functie a întregului sistem. Sistemul poate functiona uneori si cu unele pǎrti ale lui defecte. Asadar, sistemul poate avea anumite redundante constructive create de cele mai multe ori cu premeditare, care fac ca unele pǎrti sǎ poatǎ suplini alte pǎrti nefunctionale la un moment dat. Desigur, si redundantele costǎ dar ele pot contribui la o importantǎ crestere în siguranta în functionare a sistemului, de cele mai multe ori cu cheltuieli semnificativ mai mici decât cele asociate unui sistem fǎrǎ redundante dar foarte rafinat.

Aceastǎ enumerare sumarǎ de aspecte legate de functionarea în sigurantǎ a sistemelor hardware sau software fǎrǎ deosebire decât cel mult în nuante dau o imagine destul de cuprinzǎtoare a obiectului si obiectivelor acestui curs de Fiabilitate si diagnozǎ.

Definirea bunei functionǎri si a defectǎrilor nu este universalǎ. În toate cazurile functionarea si nefunctionarea sunt situatii/evenimente contrarii. În sens cuprinzǎtor, buna functionare a unui sistem corespunde îndeplinirii unui set de obiective conform destinatiei prin proiect a respectivului sistem. Obiectivele însesi trebuie definite precis pentru a putea defini apoi corect buna functionare a sistemului.

Defectiunile pot fi clasificate în diferite moduri. Dacǎ se considerǎ momentul aparitiei lor defectiunile pot fi:

a) infantile, dacǎ apar în perioada de exploatare de început;

b) de îmbǎtrânire, dacǎ sunt datorate uzurii componentelor sistemului;

c) accidentale, dacǎ sunt datorate unor solicitǎri bruste, întâmplǎtoare; acestea au o frecventǎ mai micǎ decât cele din celelalte categorii.

Alte posibile clasificǎri ale defectiunilor sunt date în continuare:

Conditiile aparitiei În conditii normale, în conditii anormale

Provenienta Din proiectare, din executie, din exploatare

Posibilitatea eliminǎrii cauzelor Eliminabile, neeliminabile

Posibilitatea de utilizare ulterioarǎ a sistemului Utilizare totalǎ, utilizare partialǎ

Mijlocul de eliminare Prin schimbarea elementului defect, prin reglare

Frecventa aparitiei Unicǎ, repetatǎ

Posibilitatea de prognozǎ Neprognozabile, prognozabile

Complexitatea interventiilor pentru eliminare Interventii simple, interventii complexe

Consecintele Primejdioase, majore, neprimejdioase, minore

Modul de depistare Defectiuni vizibile, defectiuni ascunse

Gradul de dependentǎ între defectiuni Defectiuni dependente, defectiuni mutual independente

Modificarea caracteristicilor functionale Modificare bruscǎ, modificare lentǎ

Pentru mentinerea în functie a sistemelor sau înlocuirea lor oportunǎ existǎ desigur politici, de la caz la caz, în parte sau total diferite. Cursul prezent încearcǎ sǎ stabileascǎ câteva modele adecvate pentru procesul de deteriorare a calitǎtilor functionale ale sistemelor hardware si/sau software si câteva modalitǎti de detectare si de diagnosticare a defectiunilor posibile. Nici utilizarea redundantelor în sistemele complexe si implicit o anumitǎ tolerantǎ la defecte nu este ignoratǎ. Autorul acestor Note de curs nǎdǎjduieste cǎ, pornind de la aceste notiuni mai curând sumare de fiabilitate si diagnozǎ, viitorii ingineri automatisti sau electronisti vor putea dezvolta propriile lor metode si mijloace de tratare a problematicii complexe din domeniu.

Preview document

Fiabilitate și diagnoză - Pagina 1
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 2
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 3
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 4
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 5
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 6
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 7
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 8
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 9
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 10
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 11
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 12
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 13
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 14
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 15
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 16
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 17
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 18
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 19
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 20
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 21
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 22
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 23
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 24
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 25
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 26
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 27
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 28
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 29
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 30
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 31
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 32
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 33
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 34
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 35
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 36
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 37
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 38
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 39
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 40
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 41
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 42
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 43
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 44
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 45
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 46
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 47
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 48
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 49
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 50
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 51
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 52
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 53
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 54
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 55
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 56
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 57
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 58
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 59
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 60
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 61
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 62
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 63
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 64
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 65
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 66
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 67
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 68
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 69
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 70
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 71
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 72
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 73
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 74
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 75
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 76
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 77
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 78
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 79
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 80
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 81
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 82
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 83
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 84
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 85
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 86
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 87
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 88
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 89
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 90
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 91
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 92
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 93
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 94
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 95
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 96
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 97
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 98
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 99
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 100
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 101
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 102
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 103
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 104
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 105
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 106
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 107
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 108
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 109
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 110
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 111
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 112
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 113
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 114
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 115
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 116
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 117
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 118
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 119
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 120
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 121
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 122
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 123
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 124
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 125
Fiabilitate și diagnoză - Pagina 126

Conținut arhivă zip

  • FD0.doc
  • FD1.doc
  • FD10.doc
  • FD11.doc
  • FD2.doc
  • FD3.doc
  • FD4.doc
  • FD5.doc
  • FD6.doc
  • FD7.doc
  • FD8.doc
  • FD9.doc
  • FDBIB.doc

Alții au mai descărcat și

Modelarea Cozilor de Așteptare

Procese Poisson Baza teoretică a modelării cozilor de aşteptare o constituie o clasă particulară de procese stochastice, procesele Poisson. In...

Teoria Sistemelor

Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare Multivariabile prin Matrice de Transfer 1. Matricea de transfer; legatura cu reprezentarile de tip...

Tehnici avansate de diagnoză și decizie

1. DEFECTE ÎN SISTEMELE DINAMICE Răspândirea largă şi în domenii diverse a sistemelor automate de conducere se datorează, în primul rând,...

Reprezentarea Informațiilor cu Obiecte

Informatiile pe care le reprezentam în memoria calculatorului sunt rareori atât de simple precum culorile sau literele. În general, dorim sa...

Cursuri Java

Cuvinte importante: - concepte fundamentale ale programarii orientate obiect in Java: incapsulare, mostenire, polimorfism; - crearea claselor de...

Aplicatii de retea în internet

Posta electronica (e - mail) Milioane de oameni sunt conectati într-un fel sau altul la reteaua Internet si pot trimite mesaje prin intermediul...

Arhitectura modelului OSI(ISO)

ARHITECTURA MODELULUI OSI/ISO Modelul ISO/OSI (International Standards Organization / Open Systems Interconnection) este o arhitectura de retea...

Algoritmi

Algoritmii acopera un domeniu larg de operatii generale asupra containerelor precum: traversare, sortare, cautare, inserare sau stergere de...

Te-ar putea interesa și

Mentenanța intreruptorulul cu SF6. Tehnici moderne

CAPITOLUL I Memoriul justificativ Întrerupatoarele de înalta tensiune sunt aparate electrice automate destinate comutatiei circuitelor de înalta...

Fiabilitate și diagnoză

Fiabilitatea este un domeniu interdisciplinar care studiaza legile degradarii in timp a elementelor si sistemelor fizice.Desi fenomenele de...

Fiabilitatea și diagnoză sistemelor automate

1.Prezentarea echipament,caracteristici tehnice Echipamentul care l-am ales pentru tema de casã este monitorul Benq Q7T4-FP71G LCD. Q7T4 este un...

Fiabilitatea și Diagnoza Sistemelor Automate

Echipamentul pe care îl voi prezenta în acest proiect este convectorul (încalzitor) electric Alaska CVH2500. Alaska CVH2500 este proiectat pentru...

Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799

Aspecte si notiuni teoretice Fiabilitate Fiabilitatea unui obiect (o componenta sau un sistem) este o functie de timp F(t), definita ca...

Fiabilitatea echipamentelor și strategii de reînnoire a acestora

FIABILITATEA ECHIPAMENTELOR SI STRATEGII DE REINNOIRE A ACESTORA Fiabilitatea echipamentelor Generalitati Fiabilitatea este o disciplină din...

Fiabilitate și Diagnoză

1.Asigurarea calităţii Misiunea esenţială a oricărei societăţi comerciale este să furnizeze produse (mărfuri şi servicii) care să corespundă...

Ai nevoie de altceva?