Cuprins
- CAP.1 BIOTEHNOLOGIA ÎNSÃMÂNTÃRILOR ARTIFICIALE 3
- 1.1 Importanta însãmântãrilor artificiale 3
- 1.2 Aspecte organizatorice ale însãmântãrilor artificiale în tara noastrã 5
- 1.3 Principiisi metode de recoltare a spermei 7
- 1.3.1 Bazele fiziologice ale recoltãrii spermei 7
- 1.3.1.1 Comportamentul sexual al masculilor 7
- 1.3.1.2 Specificul reflexelor sexuale la principalele specii
- de animale 10
- 1.3.1.2.1 Reflexele sexuale la taur 10
- 1.3.1.2.2 Reflexele sexuale la berbec 12
- 1.3.1.2.3 Reflexele sexuale la vier 12
- 1.3.1.2.4 Reflexele sexuale la armãsar 13
- 1.3.2 Principiisi metode generale de recoltare a spermei 13
- 1.3.2.1 Recoltarea spermei la taur 15
- 1.3.2.2 Recoltarea spermei la berbecsi tap 19
- 1.3.2.3 Recoltarea spermei la vier 20
- 1.3.2.4 Recoltarea spermei la armãsar 22
- 1.3.2.5. Recoltarea spermei la pãsãri 23
- 1.4 Examenul însusirilor spermei 24
- 1.5 Diluarea spermei 24
- 1.5.1 Consideratii generale 24
- 1.5.2 Principiile diluãrii, însusirile generale ale diluantilor
- si clasificarea acestora 25
- 1.5.3 Tehnica preparãrii diluantilor 26
- 1.5.4 Tehnica dilutiei 27
- 1.5.4.1 Diluarea spermei de taur 27
- 1.5.4.2 Diluarea spermei de berbec 29
- 1.5.4.3 Diluarea spermei de vier 31
- 1.5.4.4 Diluarea spermei de armãsar 33
- 1.5.4.5 Diluarea spermei de pãsãri 33
- 1.6.Conservarea spermei 34
- 1.6.1 Conservarea spermei de taur 38
- 1.6.2 Conservarea spermei de berbecsi tap 44
- 1.6.3 Conservarea spermei de vier 46
- 1.6.4 Conservarea spermei de armãsar 48
- 1.6.5 Conservarea spermei de pãsãri 49
- 1.7 Inocularea spermei 50
- 1.7.1 Inocularea spermei la vacã 50
- 1.7.1.1 Punctul de însãmântãri artificiale la vaci (P.I.A.V.) 50
- 1.7.1.2 Descoperirea femelelor în cãldurisi stabilirea
- momentului optim al însãmântãrii 51
- 1.7.1.3 Pregãtirea femelelor pentru însãmântare 52
- 1.7.1.4 Reanimarea spermatozoizilor 53
- 1.7.1.5 Tehnica inoculãrii spermei 64
- 1.8.2 Inocularea spermei la oaiesi caprã 56
- 1.8.2.1 Organizarea punctului de însãmântãri artificiale
- la ovine (P.I.A.O.) 56
- 1.8.2.2 Depistarea oilorsi caprelor în cãlduri 57
- 1.8.2.3 Inocularea materialului seminal 59
- 1.7.3 Inocularea spermei la scroafã 60
- 1.8.3.1 Organizareasi dotarea punctului de însãmântare
- artificialã (P.I.A.S.) cu activitate complexã 60
- 1.7.3.2 Descoperirea scroafelor în cãlduri 61
- 2
- 1.7.3.3 Stabilirea momentului optim de însãmântare 61
- 1.7.3.4 Aparaturasi instrumentarul folosit pentru
- însãmântarea artificialã a scroafelor 62
- 1.7.3.5 Inocularea spermei 63
- 1.7.4 Inocularea spermei la iapã 64
- 1.7.5 Inocularea spermei la pãsãri 65
- CAP. 2 BIOTEHNOLOGIA TRANSFERULUI DE EMBRIONI LA ANIMALE 67
- 2.1 Istoriculsi importanta transferului de embrioni 67
- 2.2 Biotehnologia transferului de embrioni la vacã 68
- 2.2.1 Selectiasi pregãtirea vacilor donatoare 69
- 2.2.2 Selectiasi pregãtirea vacilor primitoare (receptoare) 70
- 2.2.3 Sincronizarea estruluisi ovulatiei la vacile donatoare
- si primitoare 70
Extras din curs
CAPITOLUL 1
BIOTEHNOLOGIA ÎNSÃMÂNtÃRILOR ARTIFICIALE
1.1. Importanta însãmântãrilor artificiale
Astãzi, existã numeroase tãri care însãmânteazã artificial întregul efectiv
de vaci realizãnd astfel un progres rapid si substantial în ameliorarea raselor.
însãmântãrile artificiale s-au extins în practicã datoritã avantajelor zooeconomice
si sanitar-veterinare.
Din punct de vedere zoo-economic, însãmântãrile artificiale sunt
importante pentru cã folosesc intens reproducãtorii de valoare, cu potentã
individualã mare, ceea ce conduce la grãbirea ritmului si gradului de ameliorare a
efectivelor de animale. La însãmântãrile artificiale se folosesc masculi testati dupã
descendenti, astfel încât, pe lângã calitatea superioarã a spermei, existã si testarea
realã a valorii de ameliorare.
Prin congelarea materialului seminal, reproducãtorul valoros poate fi
folosit la reproducere mai multi ani, chiar dupã moartea acestuia prin constituirea
depozitului cu sperma provenitã de la acesta. Datoritã congelãrii materialului
seminal s-a creat posibilitatea schimbului international de material seminal
valoros din puct de vedere genetic, chiar la distante intercontinentale, fãrã
trasportul si aclimatizarea reproducãtorului.
Prin folosirea însãmântãrilor artificiale, testarea dupã descendenti a
reproducãtorilor se poate realiza mult mai repede, iar prin examenul complex,
zootehnic si sanitar-veterinar, se pot descoperi reproducãtorii cu diferite anomalii
congenitale ale aparatului genital sau cu tulburãri ereditare ale spermatogenezei.
Se realizeazã, astfel, o profilaxie geneticã a sterilitãtii.
Datoritã evidentelor stricte care se tin pentru toate operatiile ce se
efectueazã, se poate cunoaste într-o mai mare mãsurã paternitatea descendentilor.
Evidentele sunt completate cu determinarea grupei sanguine a pãrintilor si
descendentilor.
Reproducãtorii masculi fiind grupati separat de femele, se pot lua mãsuri
specifice de alimentatie rationalã si îngrijire corespunzãtoare si se poate institui un
regim de recoltare a spermei favorabil obtinerii de produsi la un pret de cost mai
scãzut si oferã posibilitatea creãrii unor nuclee de animale valoroase.
La reproducãtorii de elitã, concentrati în unitãti specializate, se practicã si
determinarea genofondului, a structurii imunogenetice, ceea ce dã posibilitatea
cunoasterii prezentei sau absentei echilibrului genetic în cadrul unei populatii
date.
În conditiile unor centre mari de însãmântãri artificiale unde sunt
concentrati multi reproducãtori, este posibilã stabilirea valorii de ameliorare în
selectia concomitentã pentru mai multe caractere productive. Acest lucru se
realizeazã pentru cã se obtine un numãr mare de produsi contemporani, masculi si
femele, care pot fi repartizati în mai multe unitãti.
De asemenea, numãrul mare de reproducãtori de diferite vârste,
concentrati în unitãti specializate, permite alegerea unui moment optim pentru
determinarea performantelor, respectiv a vârstei la care s-ar putea determina, cu
cea mai mare precizie, valoarea de ameliorare. Lucrãrile efectuate pe ovine,
pentru determinarea valorii de ameliorare în directia productiei de lânã, au
demonstrat cã selectia trebuie sã se facã pe baza celei de-a doua tunsori.
Sub raport economic, reproducãtorii foarte valorosi din punct de vedere
zootehnic, sunt folositi cu mare eficientã economicã. într-un sezon sexual,
numãrul femelelor însãmântate artificial cu sperma de la un taur, comparativ cu
monta, este , în medie, de 50-80 de ori mai mare, de 25 de ori mai mare la oi si de
3-4 ori mai mare la cabaline si suine. Astfel, în cazul practicãrii montei, unui taur i
se repartizeazã anual 50-70 de femele. Dacã se practicã însãmântãrile artificiale,
cu sperma conservatã prin refrigerare se pot însãmânta anual 1000-3000 de vaci.
în cazul în care se conservã sperma prin congelare, numãrul vacilor însãmântate
cu sperma provenitã de la un taur poate ajunge la 10000-30000. în cazul unor tauri
deosebit de valorosi s-au putut obtine pânã la 50000 de vitei pe întreaga perioadã
de exploatare a taurului (6-7 ani). Literatura de specialitate citeazã cazuri în care
de la un taur, într-un an s-au obtinut peste 120000 de doze de însãmântare, iar în
toatã perioada de exploatare a acelui taur de peste o jumãtate de milion de vitei.
La taurine, pot fi însãmântate dintr-un singur ejaculat pânã la 1000 de
vaci. La porcine, ovine si cabaline, dintr-un singur ejaculat se pot însãmânta
numai 5-50 de femele. Acest numãr mic de femele însãmântate artificial este
important din punct de vedere economic si genetic si a redus rãspândirea
însãmântãrilor artificiale la aceste specii. Economicitatea procedeului de
congelare a spermei este exemplificatã cel mai bine de posibilitatea reducerii
numãrului de spermatozoizi în doza de însãmântare fãrã a scãdea rata de conceptie
Preview document
Conținut arhivă zip
- Biotehnologii de Reproductie.pdf