Extras din curs
Generalităţi
Filtrarea biologică, în sensul cel mai larg, include orice tehnică de filtrare care utilizează organisme vii pentru a îndepărta o serie de compuşi toxici din apă.
Pentru sistemele recirculante din acvacultură prezintă un interes aparte sistemele de filtrare nitrificante/denitrificare ce permit controlul compuşilor azotului şi, în primul rând, îndepărtarea amoniului.
Ciclul azotului reprezintă un ciclu biogeochimic complex ce implică două procese majore de conversie a azotului anume nitrificarea şi denitrificarea .
Descompunerea compuşilor cu azot are o importanţă deosebită în acvacultură deoarece o parte din produşii de descompunere, în principal amoniacul-NH3 şi azotiţii-NO2-, sunt toxici; într-o măsură mai mică şi azotaţii-NO3- sunt toxici atunci când, prin acumulare, ating concentraţii mari:
într-o primă fază, amoniul este oxidat de bacteriile autotrofe (Nitrosomonas) în nitriţi (NO2-).
în a doua fază, sub acţiunea altor tipuri de bacterii autotrofe (Nitrobacter), nitriţii se transformă prin oxidare în nitraţi (NO3-)
deoarece şi nitraţii devin toxici când se acumulează într-o cantitate prea mare, este indicat să se limiteze conversia bacteriană NH4+NO3-.
Conținut arhivă zip
- Filtre Biologice in Acvacultura.ppt